Tupeu de edil


„Ne-am gândit că trebuie să-i ajutăm pe maghiarii din judeţul Hunedoara, care sunt o minoritate, pentru a colabora, pe mai multe planuri, cu secuii din judeţul Covasna. Cred că suntem datori să ajutăm o comunitate care se împuţinează pe zi ce trece.”

Deşi pentru unii ar putea părea greu de crezut, textul prezentat mai sus este o declaraţie a nimeni altuia decât preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, datată 15 februarie 2010, imediat după semnarea, la Deva, a unui „protocol de colaborare între comunităţile maghiare din judeţele Hunedoara şi Covasna”, document menit „a întări relaţiile dintre comunităţile maghiare din cele două judeţe, prin sprijinirea desfăşurării unor acţiuni culturale şi nu numai”.

Pentru cei care nu au afl at deja despre existenţa acestui protocol, îmi permit să vă aduc la cunoştinţă că documentul în cauză a fost semnat de către Tamas Sandor, Antal Arpad şi Winkler Gyula, având drept obiectiv declarat sprijinirea de către autorităţile locale/judeţene din Covasna a comunităţii de etnie maghiară din Hunedoara (catalogată de către cei trei semnatari ca afl ându-se în „diasporă”).
Demersul survine, probabil, în urma concluziei la care au ajuns Tamas Sandor şi Antal Arpad conform căreia judeţul şi municipalitatea sunt atât de înfloritoare şi de puternic dezvoltate economic încât îşi permit să susţină din bani publici şi alte judeţe. Mai ales că, potrivit încredinţării declarate a lui Tamas Sandor, „suntem datori să ajutăm o comunitate care se împuţinează pe zi ce trece”. Nu, nu e vorba despre comunitatea românească din judeţul Covasna, ci despre cea maghiară din judeţul Hunedoara.
Practic, întreaga expunere de mai sus s-ar reduce la o simplă ecuaţie: în data de 15 februarie 2010, judeţul Covasna şi municipiul Sfântu-Gheorghe s-au angajat ca, din bani publici, să fi nanţeze, în mod constant, comunitatea maghiară din judeţul Hunedoara. Am fi extrem de curioşi să cunoaştem şi suma exactă pe care Consiliul Judeţean Covasna o varsă lunar în cadrul acestui proiect, însă dialogul cu autorităţile judeţene (ca să nu mai vorbim de accesul la informaţiile publice în baza Legii 544/2001) reprezintă mereu o sarcină difi cilă, mai ales pentru un necunoscător al limbii maghiare.
Iar asta după ce spre sfârşitul anului trecut, Primăria Sfântu-Gheorghe şi Consiliul Judeţean Covasna au risipit o avere pe diverse „proiecte vitale” pentru redresarea economică a zonei, cum ar fi achiziţionarea unei vile de protocol pentru Primăria Sfântu- Gheorghe în staţiunea Şugaş-Băi (310.000 euro), achiziţionarea unui autoturism Wolksvagen Passat pentru preşedintele Tamas Sandor (26.000 euro), construirea unei piste de biciclete la ieşirea din Sfântu-Gheorghe (300.000 euro - sic!), achiziţionarea unei locomotive de 60.000 lei, adăposturi pentru câinii maidanezi (60.000 lei), şi lista poate continua la nesfârşit.
Dar, revenind la semnarea „protocolului de la Deva”, deşi iniţial am fost stupefi at să afl u că primarul Antal Arpad nici măcar nu s-a mai sinchisit să mai adopte o hotărâre de Consiliu Local pentru aderarea la acest protocol de colaborare (cu toate că acesta implică inclusiv alocarea de fonduri din bugetul local), ulterior am realizat că acest lucru nu ar trebui să ne mai surprindă, întrucât noi, cetăţenii municipiului (dar, mai ales, consilierii locali), ne-am obişnuit deja să fi m trataţi ca o simplă masă de manevră de către acest primar (excepţie făcând poate doar în preajma campaniilor electorale), la fel ca şi în mai vechea poveste cu achiziţia de borduri (120.000 euro) sau cu alte şi alte nesfârşite lucrări şi contracte acordate, în mod preferenţial, aceloraşi şi aceloraşi persoane din anturajul acestuia.

ing. Simion Valeriu,
Sfântu-Gheorghe