Udemeriştii, autonomia, autodeterminarea şi „autodescurcăreala”


Autor: 

Adrian Teacă

Acuzaţi adesea că folosesc un limbaj dublu când vorbesc de autonomie, liderii politici udemerişti au decis să explice românilor, mai... ştiinţifi c, ce au vrut să spună în atâtea ocazii. Deputatul Marton Arpad (foto), liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, susţine că terminologia folosită de diverşi vorbitori, cu ocazia adunărilor de la Miercurea-Ciuc şi Odorhei, poate da naştere la interpretări nedorite, care vor putea fi folosite de adversarii politici. Cei trei termeni aduşi în discuţie de domnul Marton sunt: „autonomie”, „autodeterminare” şi... încă unul, misterios, pe care deputatul nu a reuşit să-l numească şi să-l explice clar. Ar fi vorba de... nu am reţinut cuvântul maghiar şi nu vreau să-l scriu după ureche, care s-ar ajutorul altora”, sau „când copilul poate să umble pe picioarele lui”, sau „să luăm deciziile fără ajutorul altora, că nu avem nevoie de un tătuc de la centru ca să ne rezolve problemele”. Ceea ce, a precizat repede deputatul, nu înseamnă „independenţă de stat”, pentru care în maghiară există un alt termen! În sfârşit, liderii maghiari se tem că în campanie un candidat sau altul va putea folosi interpretări ale acestor termeni ca sperietoare pentru români. Motiv pentru care s-a hotărât înfi inţarea unei comisii speciale ce va activa pe lângă Forumul Consultativ al Maghiarilor din Transilvania, „născut” prin înţelegerea celor două formaţiuni politice ale maghiarilor, UDMR şi PCM. Comisia va analiza şi va explica, în română şi maghiară, terminologia legată de autonomie, autodeterminare şi... „autodescurcăreală”. Aşteptăm explicaţiile şi... interpretările!

De ce s-a sucit UDMR? A căzut înţelegerea cu PDL?

Pentru unii a constituit o veritabilă surpriză faptul că UDMR s-a alăturat în ultimul moment PNL şi a hotărât să semneze moţiunea de cenzură împotriva Guvernului. Pentru că, în perioada premergătoare acestei decizii, părea clar că UDMR „a bătut palma” cu PDL şi că s-au înţeles inclusiv pentru o viitoare participare comună la guvernare. A spus-o direct şi fără echivoc pedelistul Vasile Blaga, la Sfântu-Gheorghe, după ce a lăudat cu entuziasm „loialitatea” şi „corectitudinea” liderilor udemerişti. Cum explică Marton Arpad această întoarcere la 180 de grade? Deputatul UDMR susţine că asumarea celor trei legi, care ar fi , în realitate, trei pachete de legi, reprezintă o... forţare a Constituţiei! fi e lider UDMR vorbind de „forţarea Constituţiei” din partea altora, câtă vreme dumnealor o forţează de ani de zile, ba mai mult, o contestă vehement! În sfârşit, explicaţia „tehnică” ar fi că Legea salarizării unice a născut cele mai mari dispute, nu doar în sistemul bugetar, dar şi în cel privat, pentru că va avea repercusiuni în toată economia. „E cea mai proastă lege, cu multe distorsiuni, o lege care învrăjbeşte diferite sectoare bugetare. Legea va „ajuta” ca exodul să se amplifi ce, mai ales din învăţământ şi sănătate. Iar venitul unor categorii va scădea efectiv cu 10-15 la sută”, explică domnul Marton.

„O limbă străină (româna - n.a.!) se învaţă după manuale specifice”

L-am întrebat dacă nu cumva decizia semnării moţiunii a venit după ce „au căzut” negocierile cu PDL în privinţa Legii învăţământului (în media s-a speculat că pedeliştii n-ar fi fost de acord cu pretenţia UDMR de a se studia istoria şi geografi a în limba maghiară). „Nu am avut înţelegeri cu PDL - susţine hotărât domnul Marton. Dar, avem interes ca legile să fi e bune. Am avut multe discuţii, am depus multe amendamente. Din păcate, nu s-au luat în considerare, nici la Legea salarizării unice, nici la Legea privind reducerea numărului agenţiilor, care include şi probleme salariale. Aici se prevede obligaţia celor 10 zile fără plată, aici e şi interdicţia să convingem. Am încercat, e adevărat, să schimbăm ceva şi la Legea învăţământului. E acolo o prevedere care e greşită, din punctul nostru de vedere, ca istoria şi geografi a să se înveţe în şcolile maghiare după manuale româneşti. Argumentul că se va învăţa mai bine limba română e o aberaţie. Orice profesor îţi va spune că o limbă străină se poate învăţa doar cu manuale specifi ce. Cum să predai ştiinţe, cum sunt istoria şi geografi a, cu terminologii şi concepte noi, într-o limbă pe care nu o stăpâneşti bine? De aceea am solicitat să înveţe copiii noştri istoria şi geografi a în limba maghiară. Nu s-a acceptat. E unul din argumentele care ne-au determinat să semnăm moţiunea. Eu nu am participat la discuţii sau înţelegeri cu PDL şi nici nu cred că e adevărat. Liderii PDL au avut reacţii dure după decizia noastră. Au fost neplăcut surprinşi. Unii au venit şi cu presiuni!”. Întrebat despre şansele moţiunii, Marton recunoaşte: „nu crede că ar avea şanse reale. În Parlament au intrat mulţi de pe locurile doi sau trei. Nu-i văd să renunţe la fotoliul de parlamentar şi să rişte dizolvarea legislativului”. În ce priveşte votul la alegerile prezidenţiale, liderii maghiari par nehotărâţi. Mai ales că, zice deputatul, maghiarii nu votează întotdeauna după indicaţiile liderilor. „Au fost situaţii când s-a votat altfel decât speram noi. De pildă, au votat masiv, în două rânduri, cu Traian Băsescu. E posibil să nu dăm de această dată un semnal explicit. Dar, să vedem mai întâi cine va intra în turul doi.”