UDMR ameninţă cu proteste de stradă

Proiectul regionalizării care exclude împărţirea teritoriului după criterii etnice l-a enervat pe preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care ameninţă că acesta ar putea să ducă la proteste în stradă din partea ungurilor. Într-un interviu acordat RFI, Kelem Hunor spune că maghiarii din Harghita, Covasna şi Mureş „se tem de o asimilare foarte perversă”, dacă regionalizarea se va face după principiile enunţate deja de vicepremierul Liviu Dragnea şi aşa-zisul ţinut secuiesc va fi „asimilat spre Braşov, Buzău sau Neamţ”. Înainte ca USL să anunţe forma în care se vor trasa exact cele 8-9 regiuni, Kelemen Hunor avertizează că „nici Ceauşescu nu a îndrăznit în ʼ68 să facă o organizare teritorială în aşa fel încât cele trei judeţe să fie împărţite în patru-cinci-şase alte zone sau populaţia să fie asimilată spre Braşov, spre Buzău, spre Neamţ şi aşa mai departe. Oamenii au ieşit în stradă şi în ʼ68. Dacă cineva crede că nu vor ieşi în 2013, eu cred că se înşeală!”. Liderul UDMR a explicat că principala temere a maghiarilor ar fi „o asimilare perversă” prin ştergerea diferenţelor culturale şi regionale. „Acolo care este frica? Vă spun, când noi am citit acel studiu, la care se face referire, inclusiv vicepremierul Liviu Dragnea, care spune că problemele României vor fi rezolvate dacă diferenţele regionale, culturale vor fi şterse, atunci sigur că cei care trăiesc în Harghita, Covasna şi Mureş şi nu numai, se tem de o asimilare foarte perversă. Printr-o reorganizare administrativă faci în aşa fel încât în nicio structură la nivel regional, acea comunitate să nu aibă niciun cuvânt de spus. Nu putem accepta acest lucru!”, a spus liderul UDMR. În contrapartidă, preşedintele reprezentanţilor maghiari susţine că prin crearea unei regiuni dominate de maghiari, teama de separare a românilor este nejustificată. „Până la urmă, nu o să rămână în mijlocul României o gaură neagră, nimeni nu va căra Harghita şi Covasna pe spinare, nu va fugi nimeni cu Ţinutul Secuiesc în străinătate, cum nu a fugit nici cu Ţara Moţilor, nici cu Ţara Bârsei. Din acest punct de vedere, trebuie să depăşim această frică şi această paranoia, care e legată de Ţinutul Secuiesc!”, a mai spus Kelemen.

Vicepremierul Liviu Dragnea reacţionează

Vicepremierul Liviu Dragnea a exclus posibilitatea ca maghiarii să aibă o regiune delimitată pe criterii etnice. Ministrul Dezvoltării consideră că pentru a defini o regiune care să se dezvolte trebuie să existe, în primul rând, cât mai multe slujbe nonagricole. În plus, a spus Dragnea, „regiunile trebuie să aibă capacitatea ca fluxurile de comunicaţii şi de mobilitate, mărfuri, persoane, transport, infrastructură să poată să fie în interiorul regiunii, să contribuie la dezvoltare”. Liviu Dragnea a declarat că proiectul de regionalizare nu ar trebui să îi sperie pe maghiari, pentru că nu vor fi create noi state în interiorul ţării, ci se doreşte doar o mai bună coordonare a acestor regiuni. „Sper să nu fie ameninţări din partea liderului unui partid, mi se par declaraţii periculoase şi incorecte. Nu văd niciun motiv pentru care UDMR să fie speriată, pentru că nu înfiinţăm state în interiorul României, nu vor apărea noi graniţe, nu vor trebui să circule cu paşaportul în interiorul ţării, este vorba despre o nouă reorganizare a teritoriului. Scopul regionalizării este o mai bună coordonare a acestor regiuni. Deci nu este cazul ca maghiarii să se simtă stingheri”, a declarat Liviu Dragnea.

Perdeaua de fum a regionalizării

Indiferent de forma pe care o vor avea regiunile, nu trebuie uitat faptul că UDMR va continua aceeaşi politică pe care a dus-o şi până acum, de exercitare a numeroase abuzuri împotriva comunităţii româneşti în zonele controlate politic de uniune. Este vital de stabilit apriori care anume vor fi atribuţiile exacte ale acestor regiuni şi modul lor de funcţionare. În afara scenariului ipotetic al UDMR, care nici măcar nu a intrat în vreo dezbatere serioasă de „repartizare” a judeţelor cu populaţie preponderent ungurească în regiuni diferite, orice variantă de regionalizare este pe placul acestei formaţiuni, chiar dacă declarativ se arată satisfăcuţi doar de varianta unui ţinut secuiesc care să cuprindă doar cele trei judeţe. Motivul este uşor de intuit. UDMR şi-a atins în ultimii 23 de ani obiectivele politice printr-un joc al şantajului şi al corupţiei politice având la mână cinci procente din Parlamentul naţional. Astfel, chiar şi varianta unor regiuni pe structura actualelor regiuni, cu competenţe lărgite, ar da UDMR posibilitatea de a „trece” prin viitoarele „parlamente regionale” decizii pe care nu le-au putut impune în Parlamentul României, cum ar fi acceptarea limbii maghiare ca a două limbă oficială. Experienţa democratică a României ne arată de cât de multe concesii faţă de UDMR au fost în stare politicienii români pentru a-şi asigura confortul în faţa ciolanului, în condiţiile în care UDMR avea cinci procente în Parlament. UDMR va avea în jur de 40 la sută în viitorul consiliu regional, deci îi va fi extrem de uşor să obţină ceea ce n-a putut obţine în legislativul naţional. Întreaga şaradă cu potenţiale proteste de stradă lansate în sfera publică de UDMR constituie de fapt o perdea de fum, o diversiune menită să abată atenţia de la fondul problemei, adică sfera de atribuţii şi competenţe ale viitoarelor regiuni. Contează mai puţin trasarea geografică a acestora, câtă vreme principiile, modul de funcţionare, vor fi astfel create încât să lase portiţe abuzurilor UDMR, prin coruperea politicienilor români.

Categorie: