Un 10 martie liniştit la Târgu-Mureş

Până în acest an, comemorările de la Monumentul Secuilor Martiri au fost nişte mascarade revizionist-şovine ale politicienilor unguri

De această dată însă, autorităţile abilitate ale Statului Român au fost la înălţime, prevenind orice fel de incident, lucru firesc, nici măcar deosebit. Aşa, normal, ar trebui să fie mereu şi peste tot în România, ca la Târgu-Mureş. Alo, se aude la Bucureşti?

În ultimii ani, ziua de 10 martie, la Târgu-Mureş, se detaşa mult de ceea ce un târgumureşean avea parte în traiul său cotidian, graţie tocmai a organizării acestei „sărbători” a „libertăţii secuilor de pretutindeni”. Această mascaradă propagandistică, la prima impresie a definirii importanţei zilei, ne face să credem că o puzderie de secui din toată lumea îşi au în acea zi sărbătoarea lor, prin care vor să se elibereze din sclavie. De fapt, nu este aşa. Numărul secuilor din România şi „de pretutindeni” este ipotetic, dat fiind că la recensământul din 2012 s-a stabilit că maghiarii în România sunt în număr de 1.238.000, adică 6,5% din numărul total al populaţiei. Dacă e să ne apropiem de realitate, să apreciem că ţiganii s-au declarat la recensământ în număr total de 619.000, adică 3,2% din total, cu toate că ei reprezintă minoritatea cea mai numeroasă în Ţară. Cei mai mulţi se află în judeţul Mureş, reprezentând 8,8% din totalul populaţiei pe judeţ. Sunt date eronate, întrucât s-au făcut presiuni asupra lor, ca la recensământ, să se declare, fie maghiari, fie secui. Şi asupra maghiarilor s-au făcut, de asemenea, presiuni pentru a se declara secui, astfel că cifrele cu caracter statistic sunt ipotetice. În totalul populaţiei de etnie maghiară şi secuiască sunt incluşi şi ţiganii. Secuii declaraţi sunt de o pondere neglijabilă.
Cu toate acestea, târgumureşenii, an după an, au avut parte de o mascaradă ca de circ, cu oameni costumaţi de carnaval, în haine de epocă „tradiţionale”, pentru ca satisfacţia să le fie deplină. Pe lângă astea, discursurile unor lideri etnici maghiari, sau ale unor reprezentanţi ai ambasadelor sau grupărilor extremiste din afara graniţelor Ţării, îşi atingeau scopul de a incita spiritele participanţilor, de a se avânta în scandări de lozinci separatiste, antiromâneşti, atitudine încurajată de organizatori, prin promisiuni ce le satisfăceau aşteptările participanţilor, cum că independenţa sau autonomia teritorială le bate la poarta lor secuiască. La toate acestea se adăugau mesajele de încurajare citite de la tribună în faţa mulţimii exaltate, primate din partea oficialităţilor române, a preşedintelui Ungariei sau a premierului, a Consulatului Ambasadei ungare la Miercurea-Ciuc, din partea altor ambasade etc..
Iată că, tocmai datorită precedentelor, în anul acesta, Comisia de avizare a adunărilor publice nu a aprobat marşul şi mitingul din faţa Palatului Administrativ din Târgu-Mureş. La conferinţa de presă organizată de prefectul judeţului Mureş, Lucian Goga (foto), în ziua de 9 martie 2015, s-a spus foarte clar care este poziţia oficialităţilor legate de eveniment. Pentru a elimina orice speculaţie, să urmărim comunicatul de presă primit ulterior conferinţei:

Prefectul de Mureş: „Orice cetăţean poate participa la manifestările avizate de 10 martie. Nu este oportună intervenţia unor extremişti”
Prefectul judeţului Mureş, Lucian Goga, a declarat luni, 9 martie 2015, într-o conferinţă de presă, că persoanele care doresc să comemoreze ziua de 10 martie la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu-Mureş - manifestare pentru care există aviz - trebuie lăsate „să comemoreze în pace”.
El a atras atenţia, pe de altă parte, că instituţiile statului sunt pregătite să intervină, „dacă vin anumite organizaţii, anumite persoane extremiste, în Târgu-Mureş, care duc manifestarea comemorativă în altă zonă decât cea declarată şi decât cea pentru care au primit autorizaţie”.
„Referitor la „marşul secuilor” sau la acele manifestări comemorative de la Monumentul Secuilor Martiri, aş începe prin faptul că Târgu-Mureşul este un oraş în care românii, maghiarii şi celelalte naţionalităţi trăiesc în bună pace şi înţelegere. Târgu-Mureşul este un oraş multicultural, cred că cei care doresc să comemoreze trebuie lăsaţi să comemoreze în pace şi linişte şi în niciun fel nu este oportună intervenţia unor extremişti, din alte părţi, care să vină în Târgu-Mureş să tulbure liniştea şi pacea socială”, a spus prefectul.
Goga a adăugat că el are nădejdea că lumea va da dovadă de înţelepciune şi că nimeni nu-şi doreşte ca evenimentele „să devieze de la un scop declarat şi foarte bine precizat” în solicitarea pe care organizatorii au depus-o la Primăria Municipiului Târgu-Mureş.
„Pe de altă parte, sigur, noi o să fim vigilenţi, toate instituţiile statului sunt la locul lor şi dacă, aşa cum am spus, dacă, Doamne fereşte!, lucrurile vor lua o altă conotaţie, instituţiile statului sunt pregătite”, a spus el.
Răspunzând unei întrebări, legate de faptul că preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc şi al Asociaţiei „Siculitas”, Izsak Balazs, a declarat public că nu-şi mai asumă organizarea „marşului secuilor”, pentru care nu s-a primit aprobare, prefectul a arătat că la Primăria Târgu-Mureş nu s-a depus oficial şi o adresă în acest sens, adăugând: „Am remarcat că domnul Izsak Balazs este, de fapt, teleportat din viitor în prezent, conform documentului depus de el, iar asta nu poate fi vina nimănui”.
„Ştiu şi eu exact cât ştiţi dumneavoastră, că domnul Izsak Balazs a declarat că nu mai doreşte să-şi asume organizarea, în conferinţă de presă. Însă dânsul a făcut o solicitare scrisă către Comisia de avizare, către Primăria Municipiului Târgu-Mureş. Or, dânsul nu a revenit printr-o adresă oficială în care să menţioneze faptul că nu mai este organizatorul acestui eveniment. Consider că dacă face ceva şi după aceea nu mai doreşte să-şi asume responsabilitatea organizării, trebuia să solicite în scris. Deocamdată, din punctul meu de vedere, cei care au solicitat organizarea acestor manifestări sunt responsabili de desfăşurarea acestor evenimente”, a spus prefectul.
Chestionat cu privire la faptul că pe reţelele de socializare apar apeluri de la organizaţii precum „64 de Comitate” (HVIM) şi JOBBIK, de participare la marşul neavizat, prefectul a subliniat că instituţiile statului sunt pregătite să intervină, dacă va fi tulburată ordinea publică. El a precizat că Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş nu limitează dreptul niciunui cetăţean de a participa în mod paşnic la manifestările avizate, dar în acelaşi timp le sugerează reprezentanţilor organizaţilor extremiste „să rămână acasă”.
„Tocmai aceasta vă spuneam, că instituţiile statului sunt pregătite, dacă vin anumite organizaţii, anumite persoane extremiste, în Târgu-Mureş, care duc manifestarea comemorativă în altă zonă decât cea declarată şi decât cea pentru care au primit autorizaţie, atunci instituţiile statului sunt pregătite”, a conchis prefectul de Mureş.

Izsak Balazs: „Poliţia a clarificat că suntem în 2015 şi ne-au răspuns negativ”
În aceste condiţii, Izsak Balazs a organizat o conferinţă de presă în dimineaţa zilei de 10 martie, de la care am primit următorul comunicat: „Am depus la Primăria Târgu-Mureş o cerere în care am cerut câteva acte care sunt şi care conţin informaţii de interes public. Conform legii, informaţiile şi cererile referitoare la informaţii publice trebuie onorate în termen de 10 zile. Când acest termen nu a fost onorat, am revenit asupra cererii şi am atenţionat că au depăşit termenul legal. La această adresă, am primit un răspuns de la domnul Bretfelean, care mi-a explicat că i-am indus în eroare pentru că am scris la numărul de înregistrare a procesului verbal nr. 159 din 30 ianuarie 2015 - am scris 2016. Şi inducându-i astfel în eroare, dânşii nu au putut clarifica în 10 zile în ce an suntem acum. Chiar cu depăşirea termenului de 10 zile, poliţia a clarificat că suntem în 2015 şi ne-au răspuns negativ, refuzând să ne dea copii după aceste documente, respectiv înregistrări audio şi video. Ar fi timpul să studieze legea şi apoi să vorbească despre armonie, pentru că armonia de acolo începe când autorităţile publice respectă legea întocmai. Lipsa de transparenţă poate fi clarificat numai prin acele documente şi înregistrări solicitate.
Ne vom adresa organelor abilitate, depunem plângere pentru abuz în serviciu şi în speranţa că aceste documente declarate nepublice. Până acum am auzit de documente secrete, care nu se publică, dar de documente nepublice nu ştiu ce înseamnă, care este temeiul legal, ca să nu primim documente care ne privesc, dar am speranţa că organele abilitate vor avea acces când vor cerceta această cauză”, a conchis Izsak Balazs.

Numai câteva sute de persoane au participat la eveniment
În aceste condiţii, în ziua de 10 martie, la ora 16, ora de la care începea manifestarea la Monumentul Secuilor Martiri, nu se adunaseră mai mult de 100 de personae. Treptat, până la ora 17 au fost cam 450 de participanţi. Să apreciem faptul că oficialităţile de data aceasta şi-au făcut simţită prezenţa şi în dimineaţa zilei de 10 martie. Au organizat filtre pe traseele rutiere de acces în municipiu, fiind oprite şi verificate maşinile cu numere de înmatriculare de Harghita şi Covasna. Drept urmare, municipiul Târgu-Mureş s-a eliberat de a mai fi teatrul de manifestare al extremismului maghiar.
La monument nu a mai fost instalată scena de unde vorbitorii să se adreseze mulţimii, nu a mai fost instalată staţia de amplificare. Participanţii s-au rezumat doar la a depune câteva flori şi a aprinde lumânări. Un singur individ a răbufnit, o singură dată, scandând „Autonomie ţinutului secuiesc!”, într-o limbă maghiară ireproşabilă, nicidecum secuiască. Nu a repetat strigarea şi nimeni nu i-a urmat exemplul. Pe la ora 16.45 şi-a făcut apariţia Kincses Elod, personaj cunoscut bine ca urmare a evenimentelor din martie 1990. Am remarcat şi prezenţa lui Fodor Imre, fost primar al municipiului, timp de un mandat. În timpul în care Kincses Elod a făcut o declaraţie de presă, o femeie din mulţime s-a lansat într-un discurs despre drepturile încălcate ale ungurilor din Ţară, lansând în final invitaţia de a merge fiecare la mormântul strămoşilor, şi atunci, să vedem câţi români vor rămâne în oraş, cine este acasă şi cine nu. Femeia a cules aplauzele mulţimii şi le-a stârnit admiraţia. Propunerea ei a fost bună, dar nu şi completă. Corect ar fi, să mergem, nu doar cu două-trei generaţii în urmă, în timp, ci chiar cu 1.000, 2.000 sau 50.000 de ani în urmă. Să vedem, pe unde au fost, acasă, secuii şi maghiarii…
Să urmărim şi cele declarate de Kincses Elod: „Nu pot să spun că nu este nicio organizare, fiindcă eu am convocat pe cei care doresc ca să comemoreze jertfa celor trei martiri, ca să depună o floare şi o lumânare aici, la monument. Atâta. Şi spunem fireşte că o să vină şi conducătorii bisericilor istorice maghiare şi o să rostească aici un «Tatăl nostru». În oricec caz, este foarte supărător că un om care afirmativ are studii juridice, nu ştiu, Bretfelean a făcut la fără frecvenţă sau fără să studieze, să afirme că dacă cineva invită aici pe târgumureşeni, va fi sancţionat. Păi, da’ legea-i lege. Este clar că o comemorare nu trebuie să fie anunţată. Una la mână. A doua la mână: Există aprobarea primarului (dr. Dorin Florea - n.r.). Păi atuncea, ce vorbeşte Bretfelean? După mine cel care nu respect legea în această funcţie, trebuie să fie schimbat. Aici, în acest loc, au fost spânzuraţi cinci martiri ai secuilor, trei pe care, numele cărora a fost monitorizat şi încă doi, după patruzeci de zile. Asta este aniversarea respectivă, este fireşte, noi târgumureşenii trebuie să venim ca să cinstim memoria acestor oameni care şi-au jertfit viaţa pentru libertate”.
Să apreciem faptul că declaraţia a fost dată de un jurist, un om cu pregătire juridică, de la care am fi aşteptat să ni se aducă la cunoştinţă în ce a constat încălcarea legii, din partea oficialităţilor locale, la modul concret. Pe de altă parte, momentul comemorativ a fost aprobat de oficialităţi, dar nu a fost aprobat marşul participanţilor pe un traseu rutier până la faţa clădirii Palatului Administrativ, unde a fost solicitată aprobarea unui miting, în finalul căruia urma să se depună un memoriu ce viza independenţa, autonomia ţinutului pretins secuiesc, din teritoriul Ţării.
Imediat după declaraţia de presă a lui Kincses Elod, am mai consemnat intervenţia, din mulţime, a numitului Bojte Ferencz, prezent cu soţia la eveniment, Bojte Claudia, Dâmbean după numele de fată. Îşi făcuseră prezenţa înfăşuraţi în câte un drapel: cel al Ungariei şi al celui pe care Mihai Viteazul l-a conceput şi realizat pentru trupele secuieşti, care li s-au alăturat armatei sale, pentru ca ei să-şi aibă steagul lor de luptă. În continuare, Kincses Elod l-a invitat pe preotul unitarian Kecskes Csaba, singurul reprezentant al „bisericilor istorice maghiare” care a rostit un „Tatăl nostru”, a citit puţin din psalmi şi cu asta, participanţii la momentul comemorativ au fost invitaţi să se întoarcă la casele lor.
Să mai observăm că participanţii nu au venit decât cu cinci drapele, din care patru au fost desfăşuate. Nu au fost desfăşurate banere, pancarde, nu s-au scandat lozinci. În drum spre casele lor, participanţii au avut prilejul să admire echipamentul jandarmilor, al Poliţiei şi a Poliţiei Locale, desfăşuraţi pe traseele din oraş.
A fost un moment comemorativ care s-a desfăşurat în limitele decenţei. În linii mari vorbind, asta s-a întâmplat pentru prima dată în acest municipiu reşedinţă de judeţ.

Concluzii de final ale zilei de 10 martie
Pentru concluziile de final l-am invitat pe Valentin Constantin Bretfelean, directorul Direcţiei Poliţia Locală din cadrul Primăriei Târgu-Mureş: „În primul rând vreau să vă spun că la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu-Mureş au participat, ieri, 10 martie, la aşa-zisa manifestare «ziua libertăţii secuieşti», aproximativ 400 de personae, majoritatea acestora provenind din judeţele Harghita şi Covasna, deplasarea lor în oraşul nostru făcându-se cu autoturisme particulare. Faţă de anii precedenţi, când la Târgu-Mureş s-au scandat la 10 martie lozinci autonomist-separatiste, anticonstituţionale, s-au încălcat brutal prevederile Legii 60/1991 republicată, privind adunările publice, şi s-au derulat acţiuni tangente unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale, în acest an, manifestarea s-a desfăşurat în mod paşnic, cu toate că, pe diferite căi, inclusiv pe reţelele de socializare, exponenţii unor organizaţii extremiste de sorginte maghiară, au instigat la acţiuni destabilizatoare. Maghiarii din municipiu, dând dovadă de echilibru şi respect faţă de oraş şi de populaţia românească, au refuzat să transforme Târgu-Mureşul într-un poligon al extremismului. Contextual, reamintesc cititorilor dumneavastră faptul că în cursul anului trecut, ca urmare a organizării evenimentelor de 10 martie de Consiliul Naţional Secuiesc la Târgu-Mureş, s-au impus cu necesitate declararea a patru personae de cetăţenie ungară ca indezirabile, s-au întocmit trei dosare penale şi s-au aplicat unsprezece sancţiuni contravenţionale. În acest an, ca urmare a deciziei Comisiei de avizare a adunărilor publice de a nu aviza marşul, respectiv protestul din faţa Prefecturii şi implicit a deciziei primarului municipiului dr. Dorin Florea, în baza prevederilor Legii nr. 60/1991, de a interzice marşul şi protestul, s-a reuşit prevenirea repetării evenimentelor negative din anul precedent”.
Referitor la declaraţiile de presă pe care le-a dat Kincses Elod în ziua comemorării, Valentin Constantin Bretfelean a adăugat: „În primul rând, Kincses Elod nu a citit prevederile Legii nr. 60/1991, care, la articolul 1, aliniatul 2 spune următorul lucru: «Adunările publice: mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, confesiuni şi altele asemenea ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice, ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege». Deci, faptul că nu ar fi trebuit să declare în prealabil adunarea publică este o minciună. Este o dezinformare a populaţiei maghiare, pe care domnul Kincses o practică de multă vreme. Referitor la faptul că eu nu aş fi cunoscut legea şi că, deşi sunt jurist, n-am aplicat-o, şi că aş fi un jurist slab, ţin să-i amintesc că de două ori am fost adversari în instanţă. De ambele ori a pierdut procesele în faţa mea, pentru că eu respect legea în România şi o aplic în acelaşi timp, de vreme ce dânsul caută artificii care să justifice pretenţiile autonomist-teritoriale asupra României şi să justifice unele demersuri ilegale care pot pune în pericol inclusiv siguranţa naţională, la fel cum au fost cele de anul trecut, când, repet, s-au declarat patru indezirabili, s-au întocmit trei dosare penale şi s-au aplicat unsprezece sancţiuni. Domnul Kincses a fost apărătorul celor care au scos sabia în centrul Târgu-Mureşului, domnul Kincses a fost apărătorul celor care au lovit jandarmul, domnul Kincses este apărătorul oricărui extremist maghiar. Singura întrebare pe care vreau să i-o pun eu domnului Kincses, fiind dispus a-i da răspuns la orice întrebare a dânsului, este dacă în martie 1990, după evenimentele de la Târgu-Mureş, a plecat în excursie în Ungaria, sau a fost nevoit să părăsească Ţara datorită acţiunilor îndreptate împotriva populaţiei româneşti, şi dacă, să-mi răspundă domnul Kincses, pe numele dânsului, în perioada respectivă, a fost emis un mandat de reţinere?”.
Legat de manifestările din ziua de 15 martie, a maghiarilor de pretutindeni, Valentin Constantin Bretfelean ne-a declarat: „De regulă, de 15 martie, de ziua maghiarilor de pretutindeni, şi de ziua în care a debutat revoluţia ungară de la 1848 prin proclamarea celor 12 puncte, unul dintre ele fiind apartenenţa Ardealului la Ungaria, să nu uităm acest lucru, repet, de regulă de 15 martie, la Târgu-Mureş se desfăşoară acţiuni paşnice. UDMR niciodată nu a creat probleme pe această linie. Alături de UDMR, mai organizează manifestări Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, cât şi EMI, Tineretul Maghiar Ardelean. Nici aceşti tineri, aceşti copii, nu au creat probleme. De fiecare dată au respectat legea şi au avut un comportament de bun simţ. De ce aceste organizaţii maghiare, care au un nivel de reprezentare peste cel al aşa-zisului CNS, Consiliul Naţional Secuiesc, pot să organizeze manifestaţii publice la Târgu-Mureş fără să creeze probleme, cu respectarea populaţiei româneşti, cu respectarea legislaţiei şi alte organizaţii, extremiste, nu pot? Vă dau eu răspunsul. Întrebarea mea era retorică. Pentru că la manifestările din 15 martie la Târgu-Mureş participă în proporţie de de 95%, poate 98%, târgumureşeni, în timp ce la cele de 10 martie se face un transport organizat de cetăţeni din alte judeţe, care, sub aparenta ascundere a lor în mulţime şi care cred că nu pot fi identificaţi, unii dintre ei chiar sub influenţa băuturilor alcoolice, acţionează ca atare. Eu îi felicit, atât pe Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, pe Tineretul Maghiar Ardelean, pe Partidul Popular Maghiar din Transilvania, pentru modul în care organizează, de atâta timp, manifestările de 15 martie, şi îi asigur de tot sprijinul Poliţiei Locale”.
În legătură cu impresia formată în urma celor petrecute la Târgu-Mureş la 10 martie, Valentin Constantin Bretfelean a mai precizat: „Este mai mult decât o impresie. Este o certitudine. Dacă instituţiile Statului Român fac eforturi de a aplica legea, în integralitatea sa, aşa cum este ea, Legea 60/1991, Legea adunărilor publice, şi-şi corelează activităţile în acest sens, se pot preveni acţiunile care conduc la tensiuni interetnice, la destabilizare şi la crearea unor probleme artificiale între români şi maghiari”.

Niciun politician ungur n-a fost prezent, căci nu memoria secuilor îi interesează, aceasta fiind doar pretextul dezlănţuirii politicii lor şovine
A fost pentru prima dată când, aici, la Târgu-Mureş, la 10 martie a fost o zi liniştită, deoarece comemorarea secuilor martiri s-a rezumat doar la comemorare, fără amestecul unor lideri ai formaţiunilor politice şi organizaţiilor extremiste, revisionist-şovine, iar organele abilitate ale Statului Român şi-au făcut treaba pentru care sunt plătite din banii publici.
Să remarcăm faptul că de la comemorare au lipsit liderii formaţiunilor politice şi organizaţiilor extremiste maghiare. O dovadă în plus că ei nu sunt interesaţi sub nicio formă de sfârşitul tragic al secuilor spânzuraţi la Revoluţia de la 1848, nu le păstrează şi nu le respectă memoria. Altfel, ar fi venit şi ei să depună o floare şi să aprindă o lumânare. Pentru ei, comemorarea este doar pretextul dezlănţuirii politicii lor. Cu toate acestea, fiind vorba de generozitatea sau nu a Statului Român, să nu uităm de puzderia românilor care la Revoluţia de la 1848-1848 au avut un sfârşit mult mai tragic, nu li s-a ridicat nici monument, nu sunt nici comemoraţi. Seria atrocităţilor maghiare împotriva românilor nu se opreşte la perioada anilor 1848-1849, ci a continuat. Românii în perioada dominaţiei ungare au fost nevoiţi să se refugieze, pentru a nu fi linşaţi de maghiari. Cei care au rămas în teritoriile ocupate, nu aveau dreptul de a-şi folosi limba maternă în nicio împrejurare, iar învăţământul a fost exclusiv în limba maghiară.

15 martie la Târgu-Mureş
La data de 15 martie, programul manifestărilor comemorative organizate de UDMR Mureş, cu ocazia zilei maghiarilor de pretutindeni, a început în Târgu-Mureş, de la ora 12, cu o ceremonie de depunere de coroane în memoria generalului Bem Jozsef, în Piaţa Bernady Gyorgy. De la ora 16, la Monumentul Secuilor Martiri au susţinut discursuri Peti Andras, viceprimarul municipiului Târgu-Mureş, Soos Zoltan, directorul Muzeului Judeţean Mureş, Lukacs Bence Akos, consulul Ungariei la Mirecurea-Ciuc, şi Nagy Zsigmond, subprefectul judeţului Mureş.
În încheierea zilei de 15 martie a avut loc un spectacol cultural în Sala Mare a Palatului Culturii în cadrul căruia au fost acordate distincţiile „Konyv es gyertya dij” (Carte şi lumânare), înfiinţată în anul 2014 de către UDMR Mureş. În final, doi artişti din Ungaria, Palya Bea şi Szokolay Balazs, au susţinut un concert.

Categorie: