Ungaria încearcă destabilizarea României pentru a servi intereselor Rusiei - CESI

Ungaria a crescut brusc, începând cu luna iulie, presiunile exercitate asupra României pentru acordarea autonomiei în zonele de interes ale Budapestei de pe teritoriul românesc. Astfel, preşedintele Adunării Naţionale maghiare, Kover Laszlo, i-a îndemnat pe etnicii maghiari din statele învecinate Ungariei să depună mai mult efort pentru obţinerea autonomiei.
Potrivit Centrului Strategic Euro-Asiatic de Informaţii - CESI - de remarcat este faptul că acest îndemn a fost făcut chiar în România, în timpul unui discurs susţinut la deschiderea unui centru cultural din localitatea Rîmetea, din judeţul Alba, acolo unde Kover Laszlo a subliniat că Ungaria va face noi demersuri pentru a duce acest subiect la nivel european şi chiar global, însă a precizat că o mare parte a succesului obţinerii autonomie va depinde de capacitatea liderilor comunităţilor maghiare de a lua în serios obiectivul.
Mai mult, Kover Laszlo a precizat atunci că maghiarii din Transilvania au nevoie de o mai mare susţinere din partea liderilor maghiari din regiune şi chiar din partea politicienilor Ungariei şi a dat câteva exemple de teritorii în care etnicii au reuşit să-şi obţină autonomia, cel mai elocvent fiind Catalonia.
Trei luni mai târziu, tot Catalonia a fost menţionată şi de vicepremierul Semjen Zsolt ca un excelent exemplu pentru etnicii maghiari din Transilvania, adăugând că „fiecare naţiune ar trebui să-şi elaboreze propriul concept de autonomie, iar în cazul maghiarilor acesta ar trebui să servească intereselor Ungariei, fapt pentru care Guvernul de la Budapesta va susţine aceste concepte propuse de fiecare naţiune pentru acordarea autonomiei maghiarilor”. În acest sens, vicepremierul Semjen Zsolt a menţionat etnicii maghiari din Vojvodina (Ucraina) şi pe cei din Ardeal şi a subliniat că aceştia ar trebui să lupte pentru autonomie, iar Budapesta îi va susţine.
În plus, Tokes Laszlo a făcut o serie de afirmaţii şi mai puternice şi a subliniat că e vremea ca maghiarii din Ardeal să-şi ceară autonomia şi că aceştia nu mai pot pierde încă 25 de ani aşteptând, întrucât momentul lor a sosit acum.
Ideea dobândirii autonomiei de către etnicii maghiari în România datează încă din anul 1993. Însă abia din 2010 această idee a prins contur, iar în ultimii doi ani a dat naştere unui conflict care continuă să escaladeze al nivel diplomatic între România şi Ungaria.
Totuşi, politicienii de la Budapesta nu au ridicat aceeaşi problemă a autonomiei şi în alte teritorii, de exemplu în Vojvodina (Serbia), cu toate că şi în această ţară etnicii maghiari sunt a doua cea mai mare minoritate. Însă, coincidenţă sau nu, Serbia este în prezent un aliat al Rusiei în Regiune, în timp ce România colaborează strâns cu SUA.
De altfel, întărirea curentului de obţinerea a autonomiei maghiarilor din Ardeal a avut loc la scurt timp după ce România a iniţiat începând din 2009 o serie de demersuri de combatere a apropierii Republicii Moldova de Rusia. Politica externă a României şi interesul pentru susţinerea Republicii Moldova pe drumul spre Europa a reuşit în bună măsură, iar asta a dus la slăbirea influenţei Rusiei asupra Chişinăului. În schimb, Moscova încearcă să destabilizeze situaţia din regiune prin influenţa exercitată asupra Transnistriei şi a Găgăuziei.
Mai mult însă, conform estimărilor Centrului Strategic Euro-Asiatic de Informaţii - CESI - serviciile speciale din Rusia colaborează în prezent cu lideri ai maghiarilor din România şi profită de particularităţile şi relaţiile tensionate bazate pe etnie în unele zone ale ţării, încearcând să provoace probleme chiar pe teritoriul românesc.
De altfel, arată CESI, serviciile ruseşti au avut în mod tradiţional legături strânse cu politicienii maghiari, un exemplu fiind cel al liderului Jobbik (partid de extremă dreapta), Kovacs Bela, pentru care procurorii maghiari au cerut ridicarea imunităţii de către Parlamentul European, fiind acuzat că este spion rus.
În plus, majoritatea politicienilor din Ungaria sunt de acord în privinţa celor mai multe şi mai importante aspecte de politică externă, orientarea acestora fiind una pro-rusească. Mai mult, relaţiile dintre cele două state s-au strâns din ce în ce mai mult, mai ales în domeniul energiei nucleare şi al gazelor naturale, în ciuda situaţiei din Ucraina.
În schimb, România a arătat în ultimii ani o poziţie tot mai fermă de susţinere a Republicii Moldova pe drumul spre Europa, iar asta nu a făcut decât să deranjeze Moscova. Mai mult, România şi-a făcut clară poziţia în legătură cu situaţia din Ucraina şi a cerut în repetate rânduri Rusiei să renunţe la intervenţiile sale, iar în paralel a cerut impunerea de noi sancţiuni din partea statelor occidentale la adresa Rusiei.
În aceste condiţii, Rusia încearcă în prezent să dea aparenţa unor lideri legitimi maghiari în România prin facilitarea relaţiilor politice şi economice ale acestora cu alte teritorii pro-ruseşti din sfera de interese a României. Prima etapă este, potrivit CESI, cea a legării unor relaţii de colaborare între regiunea Găgăuziei şi comunitatea maghiară din Covasna şi Harghita, lucru ce va duce la posibilitatea Moscovei de a cere, la început prin intermediul agenţilor săi, o autonomie tot mai mare pentru ca, în final, independenţa acestor zone, ceea ce va duce automat la sporirea influenţei Rusiei în regiune şi diminuarea puterii României, stat care are în prezent rolul de cel mai mare opozant al Moscovei în Balcani.
Prin declanşarea unor valuri de revendicări şi manifestaţii pentru autonomia maghiarilor din România, Kremlinul va reuşi practic să distragă atenţia autorităţilor române de la problematica externă din Republica Moldova şi Ucraina, la problemele interne şi asupra instigărilor venite din partea Budapestei. Iar acest ultim aspect va servi şi mai mult Rusiei şi strategiei sale de a slăbi Uniunea Europeană prin crearea de noi teritorii autonome şi implicit fărâmiţarea acestor regiuni în noi state.
Primul pas în acest sens este chiar cel din Ucraina, acolo unde este de aşteptat ca Ungaria să ceară şi chiar să oblige acordarea autonomiei etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia, în special în zona Berehovo, fapt ce va contribui din plin la eforturile Rusiei de a destabiliza şi diviza Ucraina.
Conform statisticilor, maghiarii reprezintă cel mai mare grup etnic din România, cu 1,2 milioane de persoane, adică 6,5% din totalul populaţiei. Totuşi, maghiarii nu sunt reprezentaţi în România de o singură comunitate, ci de mai multe subgrupuri. Regiunile geografice în care se înregistrează cea mai mare densitate a etnicilor maghiari din România sunt Banat, Crişana şi Maramureş.
Totuşi, cele mai clare demersuri şi eforturile cele mai susţinute pentru autonomie au fost făcute de către maghiarii din Covasna, Harghita şi Mureş, acolo unde este şi polul celei mai mari densităţi maghiare din ţară, cu aproape 700 de mii de persoane înregistrate statistic, ceea ce înseamnă peste 70% din totalul populaţiei de pe raza judeţelor Covasna şi Harghita.
(Articol, de Alexandru Ion, preluat de pe www.romanialibera.ro, din 2 septembrie 2014)