Unirea Basarabiei cu România, cea de-a 99-a aniversare

Manifestare de înaltă ţinută ştiinţifică desfăşurată la Sfântu-Gheorghe, sub conducerea eminentului istoric român prof. univ. dr. Ioan Scurtu

Marţi, 28 martie 2017, laCentrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, în prezenţa unui public numeros, a avut loc Colocviul
Unirea Basarabiei cu România, martie 1918 - perspectiva Centenarului Marii Uniri, 1 Decembrie 2018, manifestare consacrată celei de-a 99-a aniversări a proclamării, de către Marele Sfat al Ţării, a Unirii Basarabiei cu România. De
remarcat faptul că această manifestare ştiinţifică a fost onorată de mari personalităţi din domeniile istoriei, dreptului şi arhivisticii româneşti contemporane, şi anume: prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru al Academiei Oamenilor
de Ştiinţă Bucureşti, care a şi condus lucrările Colocviului, prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, cel mai reprezentativ arhivist şi conducător al Arhivelor Naţionale ale României din perioada postdecembristă, prof. univ. dr. Gheorghe Sbârnă, titular al Universităţii „Valahia” din Târgovişte, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, şi Mihai Nicolae, director general al SC Ștefadina Comserv SRL
Bucureşti. Distinşii invitaţi au adus în faţa auditoriului fapte şi acte interesante, în unele cazuri inedite, privitoare la: „Mărturii documentare privind Unirea Basarabiei cu Ţara” (Corneliu Mihail Lungu); „Contextul internaţional privind Unirea Basarabiei cu România” (Ioan Scurtu); „Contribuţia românilor din celelalte provincii româneşti şi rolul jucat de Marele Sfat în procesul unificării” (Gheorghe Sbârnă); „Confruntarea noului stat România Mare cu problematica unificării
legislative”. Aşa cum rezultă din genericul colocviului sângheorghean, la manifestare s-a abordat şi problematica actuală a celor două state româneşti. Au luat cuvântul în acest sens deputatul Constantin Codreanu,
preşedintele Comisiei Camerei Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor, tratând subiectul „Unirea, o soluţie de viitor pentru cele două state româneşti”, tânărul activist unionist Cosmin Iosub, elev la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe, care a subliniat „Paşii importanţi spre Reunire - la firul ierbii” realizaţi prin activităţile şi acţiunile organizate sub egida „Platforma Unionistă Acţiunea 2012”, şi directorul Mihai Nicolae, care a vorbit
despre încercările româneşti din ultima perioadă de „implementare a sistemului 112 în Republica Moldova”. La ambele problematici ale manifestării, organizatorii, din partea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, au contribuit la îmbogăţirea tematicii prin comunicările: „Tratatul de la Paris privitor la Unirea Basarabiei (28 octombrie 1920) şi problematica ratificării sale de marile puteri semnatare” (prof. Vasile Stancu) şi „Agenţia de ştiri Romanian Global News - o punte de legătură cu Basarabia şi cu românii de pretutindeni” (dr. Ioan Lăcătuşu).
La sfârşitul aniversării, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, mediatorul manifestării, a ţinut să felicite auditoriul pentru atenţia acordată tuturor comunicărilor, participarea, prin completări şi întrebări,
la dezbaterea finală şi, în mod
deosebit, să repete aprecierile,
la adresa iniţiatorilor, adresate,
în debutul colocviului, de
prof. univ. dr. Corneliu Mihail
Lungu, care afirmase: „Este
un lucru şi un eveniment deosebit
ceea ce se petrece astăzi
aici, în inima Ţării, şi vreau,
în acest sens, să felicit sincer
pe cei care s-au gândit să organizeze
această manifestaţie
atunci când, culmea, acolo
unde trebuia să se organizeze
o asemenea manifestare, la nivel
înalt şi cu trimitere foarte
precisă, din păcate nu are loc.
Deci, felicitări organizatorilor
din inima Ţării”.
P.S. În zilele premergătoare
aniversării Unirii Basarabiei
cu România, am primit de
la prietenul meu Petru Cătană,
din Sfântu-Gheorghe, scrisoarea
de suflet de mai jos, pe
care ţin să o comunic cititorilor
„Condeiului ardelean”,
dar la care adaug un „motto”,
desigur cu voia poetului, şi
anume părerea despre moldoveni
a cronicarului polonez,
din secolul al XVI-lea, Stanislaw
Orzechowski: „Sunt atât
de viteji, încât s-au războit şi
au învins duşmani din toate
părţile, care îi atacau în acelaşi
timp. Căci Ştefan care a
domnit în Dacia în vremea
strămoşilor noştri, a biruit
[…] într-un război greu, pe
Baiazid al turcilor, pe Matei
al ungurilor şi pe Ioan Albert
al leşilor”.

Scrisoare pentru fraţii de dincolo de Prut

Iubiţii mei fraţi de dincolo, de peste Prut,
Eu la piept cu drag vă strâng şi vă sărut,
Să fim uniţi precum eram odată,
Pe când măritul Ştefan la toţi ne era Domn şi tată.
Uitând de răul ce ni l-au adus hoherii,
De straşnicul ger venit din Siberii,
Să ne adunăm cu toţii la sânul Patriei străbune,
Căci nu suntem noi două naţiuni străine!
Cu toţii în aceiaşi limbă grăim,
Cu ea ne naştem şi în ea trăim,
Frumoasa şi dulcea Limbă Română,
Pentru noi cea mai iubită regină!
Trecutul acelaşi şi viitorul ne este,
Trăim pe acelaşi plai, ca de poveste,
Să fiţi voi sănătoşi şi Basarabia-n putere,
Va fi până la urmă după a voastră vrere!
Să ne ajute Dumnezeu, Iisus şi Duhul Sfânt,
Să avem pace pe acest pământ.
Să ne creştem în linişte fii şi nepoţi,
Pe acest pământ e loc pentru toţi!
Fiţi tari voi fraţi din Basarabia străbună,
Lângă voi aveţi fraţii de inimă şi Limbă Română!
Petru Cătană
(Sfântu-Gheorghe)

Categorie: