„Vămile academice” de la Vama-Buzăului sau Din nou despre faptele istoricului Corina Bărăgan-Sporea

„Un OM cu suflet mare şi frumos” (prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii ASTRA); „Un intelectual de bază al zonei Buzaielor” (acad. Nicu Adăniloaie); „O truditoare pentru neamul său” (cercetător Constantin Aitean-Taus); „Un reprezentant de marcă al Buzăului Ardelean” (Pr. dr. Marius Gheorghe Banciu); „O urmaşă demnă a eroilor Buzăului Ardelean” (prof. Emilia Braun); „Personalitate marcantă în spaţiul cultural din zona de curbură a Carpaţilor” (istoric Traian Tr. Cepoi); „Intelectual puternic ancorat în realitatea culturală a zonei Buzaielor” (prof. dr. Luminiţa Cornea); „O neastâmpărată strajă la curbura Carpaţilor” (prof. Liviu Derjan); „Model de dăruire în slujba comunităţii” (poet av. George Echim), „Sufletul obştei” (ing. Ciprian Hugeanu); „O infinită iubire de Neam şi Ţară” (prof. Alexandra Ionaşcu); „O instituţie de cultură şi spirit românesc” (prof. Viorica Popescu, preşedinte al Ligii Scriitorilor din România, Filiala Braşov). Aceste scurte fragmente reprezintă o foarte mică parte din marea frescă a personalităţii distinsei profesoare Corina Bărăgan-Sporea, din comuna Vama-Buzăului, judeţul Braşov, frescă întinsă pe nu mai puţin de 596 de pagini, realizată în anul 2018 de 59 de autori din Ţară şi de peste hotare, cu prilejul aniversării naşterii sale. Ea a fost publicată în volumul 24 al cunoscutei colecţii „Profesioniştii noştri” a Editurii „Eurocarpatica” din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, sub titlul „Istoricul Corina Bărăgan-Sporea - model de dăruire în slujba comunităţii”. În articolul de faţă mi-am propus să revin asupra personalităţii domniei sale pentru a împiedica uitarea oamenilor în mijlocul cărora trăiesc eroii cărora le este dedicată colecţia „Profesioniştii noştri”, uitare firească firii omeneşti, dar şi pentru confirmarea celor înfăţişate cu aproape doi ani în urmă că reprezintă tabloul real, sau ale cărui tuşe pot fi mai bine reliefate prin noi fapte, atitudini, împliniri sau realizări.
În acest sens, doresc să evidenţiez două noi acţiuni exemplare ale distinsei profesoare Corina Bărăgan-Sporea - organizarea de manifestări ştiinţifice şi scrierea istoriei locale pe baza documentelor de arhivă. Ambele au fost materializate în toamna anului recent încheiat fiind demne de urmat de intelectualii comunităţilor care-şi iubesc cu pasiune strămoşii şi locurile natale. Astfel, cu mijloace financiare personale şi sprijinul unui număr restrâns de localnici, profesoara Corina Bărăgan-Sporea a organizat simpozionul, cu participare naţională, dedicat urmărilor Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi a finalizat, într-o nouă carte, cercetările sale privitoare la evidenţierea locului şi rolului jucat de locuitorii din Buzăul Ardelean în Războiul de Reîntregire Naţională.
Experienţa profesională şi didactică, cunoaşterea tradiţiilor, hărniciei, generozităţii şi ospitalităţii vămăşenilor săi, inteligenţa şi viziunea colaborării cu cercetătorii de marcă în studiul istoriei naţionale şi locale, peisajul încântător şi timpul deosebit de frumos au fost factorii determinanţi şi ingredientele reţetei folosite de distinsa profesoară în alcătuirea minunatului program al manifestărilor ştiinţifice, spiritual-patriotice şi ocupaţional-etnografice desfăşurate cu aplomb şi măiestrie în mijlocul comunităţii locale pe parcursul celor trei zile, zic eu, prea scurte pentru atractivitatea, bogăţia şi varietatea manifestărilor. Vor rămâne multă vreme în amintirea participanţilor momentele de înaltă vibraţie patriotică desfăşurate în prezenţa şi cu participarea activă a unui mare număr de localnici, la bustul Bravului Mihai, moment aniversar dedicat împlinirii a 420 de ani de la trecerea sa în Ardeal, dar şi la Monumentul Eroilor de la Strâmbu, edificat în memoria celor căzuţi în urmă cu 100 de ani în timpul Războiului de Reîntregire Naţională, unde s-au depus coroane de flori din partea Despărţământului ASTRA „Buzăul Ardelean”. Participanţii au rămas cu impresii foarte plăcute şi amintiri de durată chiar şi din activităţile, să-i zicem, „neconvenţionale” spiritului unei manifestări ştiinţifice, precum: vizita şi apetisanta masă servită la crescătoria de păstrăvi a domnului Vasile Ardeleanu, bogata „masă tradiţională la stână”, organizată în Buzăel, de generoasele gazde ale familiei Neluţ Mariş, culesul afinelor din grădina Bărăgan sau vizitele de la „Rezervaţia de zimbrii” - Acriş şi de la încântătătorul cadru natural de la „Urlătoarea”. De asemenea, merită cu prisosinţă laude pentru remarcabila ospitalitate şi calitatea serviciilor puse în slujba „invitaţilor Doamnei Corina”, doamnele Gabriela şi Jenica Bularca precum şi domnul Sebastian Bularca de la frumoasa şi eleganta pensiune „Buzăiel”, din Vama-Buzăului. Şi, nu în ultima instanţă, laude pentru profesorii Mircea Haas şi Alexandru Ionescu care s-au angrenat cu pasiune şi energie tinerească în desăvârşirea manifestărilor concepute de distinsa lor colegă.
Manifestările ştiinţifice au fost deschise la Centrul Cultural al localităţii cu Simpozionul „Anul 1919, an marcat de evenimente istorice importante, care au dus la consolidarea României Mari”. Simpozionul a cuprins două sesiuni de comunicări ştiinţifice, desfăşurate în ziua a doua şi a treia a manifestărilor, sesiuni conduse de dr. Ioan Lăcătuşu, dr. Alin Spânu, dr. Ion Giurcă şi dr. Gheorghe Calcan, la care au participat, cu comunicări, un număr de 20 de cercetători, din care: 13 doctori în istorie şi sociologie, 2 doctoranzi în istorie, 4 profesori de istorie şi un inginer, proveniţi din Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Braşov, Roman, Iaşi, Sfântu-Gheorghe, Barcani şi Vama-Buzăului. Au fost prezentate de către autorii lor un număr de 19 comunicări ştiinţifice, dintre care: 12 cu referiri la teme din istoria naţională şi 7 prezentând teme din istoria locală, a sud-estului transilvan după Marea Unire. Menţionez temele unora dintre ele care au meritul de a aduce noi contribuţii la cunoaşterea istoriei românilor din această parte de Ţară: Viaţa spiritual-bisericească a românilor din estul Transilvaniei, după Marea Unire, de drd. Marius Banciu; Acţiuni reparatorii ale statului român, după 1918, privind pagubele produse de război, cu referiri directe la populaţia din Buzăul Ardelean, de prof. Corina Bărăgan-Sporea; Teze de doctorat şi lucrări monografice referitoare la sud-estul Transilvaniei elaborate la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe, de cercetător ing. Ciprian Hugeanu; Protejarea arhivelor braşovene după Marea Unire, de dr. Elisabeta Marin; Operaţiunile pe frontul diviziei a 3-a, Luptele de la Tabla Buţii, de cercetător Stan Petrescu; Rezistenţa din Carpaţi a Armatei Române în 1916, de dr. Ioan Vlad şi Aspecte ale integrării judeţului Treiscaune, azi Covasna, în realitatea politică, economică, socială şi culturală a României Mari (Anul 1918), de dr. Ioan Lăcătuşu şi prof. Vasile Stancu. Toate comunicările sau cea mai mare parte a acestora, prezentate în cele două sesiuni ale simpozionului constituie, după cum se exprima renumitul profesor braşovean dr. Ioan Vlad, „Vama academică de la Vama-Buzăului”, fiind destinate a fi valorificate de organizatori (în speţă Despărţământul ASTRA „Buzăul Ardelean” - preşedinte Corina Bărăgan-Sporea), prin cuprinderea lor într-o „carte de istorie” pusă la dispoziţia vămăşenilor, aşa cum a mai făcut distinsa profesoară şi cu comunicările simpozionului organizat şi desfăşurat în vara anul 2015, intitulat 240 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Vama-Buzăului, tipărindu-le în volumul „Vama Buzăului în documentele timpului”. Îi dorim, în acest sens, istoricului Corina Bărăgan-Sporea deplin succes!
La finalul simpozionului, timp de mai bine de două ore, au fost prezentate un mare număr de volume recent apărute pe piaţa cărţii de istorie scrise sau îngrijite, în mare parte, de autori participanţi la această activitate. Evenimentul central al manifestării l-a constituit lansarea volumului „Sita Buzăului în timpul Războiului Reîntregirii Ţării, 1914-1919”, elaborat de Corina Bărăgan-Sporea, volum apărut la Editura „Eurocarpatica” în vara anului 2019, despre care autoarea a vorbit cu pasiune şi căldură de cei care au ajutat-o în documentarea conţinutului şi ieşirea de sub tipar a cărţii cu numărul cinci aflată sub semnătura sa. Dar despre acest volum voi scrie pentru cititorii noştri într-o viitoare cronică. Remarc câteva volume dintre celelalte apariţii editoriale care au fost prezentate: Braşovul şi Marea Unire, de Ioan Vlad, Editura „Pastel”, 2019; 1918. Reintrarea României în război, de Daniel Silviu Niculae, Editura „Miidecărţi”, Bragadiru, 2019; O Dobroge, o Dunăre şi două conferinţe de pace. Documente, ambasador Vasile Stoica, Editura „Etnologică”, Bucureşti, 2019; Patrimoniul cultural ai românilor - Transilvania, Ediţia a II-a, coord. acad. Ioan-Aurel Pop, acad. Marius Porumb, Cluj-Napoca; Alexandru Ioan Cuza. Demnitate politică şi repere familiale, de Aurica Ichim, Ina Chirilă, Bucureşti, 2017; Alexandru Ioan Cuza. Abdicare şi exil, Coord. Dr. Aurica Ichim, Editura „Dark publishing”, Bucureşti, 2019, şi Ion Giurcă - un „general” pe frontul istoriografiei militare, vol. 25, îngrijit de Vasile Stancu şi Ioan Lăcătuşu, în Colecţia „Profesioniştii noştri”, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2019.
În numele participanţilor, din Ţară, la manifestările de la Vama-Buzăului, care au apreciat modul exemplar de organizare, travaliul şi dăruirea depusă de toţi cei implicaţi în reprezentarea cu cinste a vămăşenilor şi a renumelui localităţii spun… bravo vouă, bravo Corina! Să ne trăiţi întru mulţi ani!

Categorie: