„Veniţi la Ţebea, Veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!”

Cronica unei manifestări tradiţionale de mare succes desfăşurate în Pantheonul Naţional de la Ţebea

Despre Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” din municipiul Deva, judeţul Hunedoara, multiplele şi variatele activităţi organizate şi desfăşurate de aceasta, am mai scris în paginile publicaţiei noastre, „Condeiul ardelean”. În luna mai a anului 2011, alături de covăsnenii Ioan Lăcătuşu, Maria Peligrad, Ioan Solomon şi Ioan Luca, am făcut parte din delegaţia Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş invitată de această nobilă Asociaţie la manifestările celei de-a IV-a ediţii a Festivalului Cultural-Patriotic „Ţara Crăişorului”, ce a avut loc la Ţebea, Brad şi Crişcior. La primul contact cu Asociaţia m-au impresionat, în mod deosebit, capacitatea organizatorică şi căldura sufletească cu care am fost primiţi de preşedintele fondator Ioan Paul Mărginean, precum şi de secretara acesteia, Mihaela Aurora Zamfir, profundul caracter patriotic al activităţilor desfăşurate cu participarea „formaţiilor de elevi-crăişori” din localităţile de pe văile Arieşului şi Crişului Alb, precum şi înaltul nivel ştiinţific al lucrărilor simpozionului ce a avut loc cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Crişcior, judeţul Hunedoara. Acestea au fost motivele care m-au determinat să nu refuz invitaţia de a participa, cel puţin, la una din numeroasele manifestări anuale organizate în perioada sărbătorilor de iarnă. Alături de crăişorii-elevi de la Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna-Voineşti şi Liceul din Covasna, înfrăţiţi cu elevii-crăişori din judeţele Alba, Hunedoara sau Arad, indiferent că m-am aflat pe Câmpia Blajului sau la Casa Iancului de la Vidra, la Muzeul Aurului de la Brad sau al Moţilor de la Câmpeni, la bustul lui Horea din comuna eroului sau la baza monumentului închinat celor trei eroi - Horea, Cloşca şi Crişan de la Albac, la picioarele statuii lui Ioan Buteanu de la Gurahonţ sau la mormântul lui Avram Iancu din Pantheonul Naţional de la Ţebea, am retrăit aceleaşi sentimente de dragoste şi iubire faţă de Ţară şi Poporul meu drept urmare a ecoului stârnit de activităţile patriotice iniţiate de organizatori, simţite de la prima mea legătură cu Asociaţia, foarte inspirat numită, „Ţara Iancului - Iubirea Mea”.
În acest an, am acceptat cu bucurie invitaţia de a participa din nou împreună cu directorul fondator al publicaţiei „Condeiul ardelean”, Doru Decebal Feldiorean, şi crăişorii colindători din Covasna-Voineşti, instruiţi de prof. Adriana Bota şi conduşi de prof. Florentina Teacă, la un adevărat Festival de Colinde intitulat: Veniţi la Ţebea, Veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!
Debutul manifestării s-a făcut, în sunetul tulnicului, la mormântul Crăişorului din Pantheonul Naţional de la Ţebea, oaspeţii fiind întâmpinaţi de neobositul preşedinte fondator ing. Ioan Paul Mărginean, însoţit de părintele Mirel Petrica, parohul de Ţebea, părintele Gabriel Mateş, preot militar, Mihaiu Liviu Gorcea, primarul localităţii Baia de Criş, şi de frumoasa secretară a Asociaţiei, Mihaela Aurora Zamfir. După tradiţionala urare de bun venit, preşedintele Ioan Paul Mărginean a spus în deschiderea manifestării:
„Prin Glasul de Tulnic al moţilor, deschidem astăzi, 10 decembrie 2016, în Pantheonul de la Ţebea, în faţa mormântului nebiruitului Avram Iancu, cea de-a IX-a ediţie a Serbării-concurs de colinde „Veniţi la Ţebea, Veniţi să colindaţi cu noi, pentru străbuni, eroi şi pentru voi!”, proiect finanţat nerambursabil în proporţie de 90% de către Consiliul Judeţean Hunedoara, căruia îi adresăm mulţumirile noastre! Colindătorii, sunt cei din faţa noastră, îmbrăcaţi în frumoasele lor costume naţionale tradiţionale româneşti, elevi-voluntari care fac parte din formaţiile Clubului „Crăişorii” al Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” aparţinând următoarelor unităţi şcolare: Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Baia de Criş, Liceul Tehnologic „Crişan” din Crişcior, ambele din judeţul Hunedoara, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din oraşul Covasna, judeţul Covasna, Liceul „Ţara Moţilor” din Albac, Şcolile Gimnaziale din Gîrda de Sus, Horea şi Scărişoara, judeţul Alba, şi, nu în ultimul rând, de la Liceele „Ioan Buteanu” din Gurahonţ şi „Moga Voievod” din Hălmagiu, judeţul Arad. Vă felicităm că sunteţi aici, voi „crăişori”, continuatori de nădejde ai vajnicilor voştri străbuni, eroi şi martiri din acest Pantheon. „Colindători” sunt astăzi şi membrii, colaboratorii, invitaţii şi sprijinitorii noştri din judeţ, dar şi cei veniţi din Bucureşti, Cluj-Napoca, Zlatna, Sfântu-Gheorghe, Alba-Iulia şi Oraviţa, cărora le mulţumim pentru că sunt prezenţi aici, prin aplauzele „crăişorilor”şi a tuturor. Ţin să remarc faptul că domnul general Constantin Ispas, veteran de război, şi domnul ing. Popa I. Mircea, prieteni ai crăişorilor, ne-au transmis urările lor şi regretul că nu pot colinda astăzi cu noi. Să aplaudăm, de asemenea, participarea onorantă, la această a IX-a ediţie, a domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, Laurenţiu Nistor, a domnului primar al comunei Baia de Criş, Mihaiu Liviu Gorcea, a reprezentanţilor Episcopiei Devei şi Hunedoarei, preacucernicii părinţi Ioan Petru Diniş, protopop de Brad, Mirel Petrică, paroh de Ţebea, a arhimandritului exarh Visarion Neag, a preotului militar Gabriel Mateş, a delegaţiei Asociaţiei Cadrelor Militare in Rezervă şi Retragere - Arma geniu, din Bucureşti, condusă de domnul col. (r) Emil Patrichi şi doamna Steluţa Zaharcu, a delegaţiilor publicaţiilor media partenere „Condeiul ardelean” şi „Valahia - Dacia Nemuritoare”.
Colindăm astăzi cu toţii, în primul rând, pentru apropiata şi Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, a Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Colindăm apoi şi pentru străbunii, eroii şi martirii noştri, pentru că indiferent de trecerea timpului, ei, eroii şi martirii Neamului nostru daco-românesc multimilenar, rămân vii în inimile noastre. Ei aşteaptă, ca prin grija autorităţilor, să-şi găsească locul într-un Mausoleu la Ţebea, iar numele lor să le fie scrise cu litere aurite pe zidul de piatră refăcut al Pantheonului. Jertfa celor 40.000 de eroi ucişi de tirania ungurească în războiul de cotropire al Ardealului din anii 1848-1849, jertfa zecilor şi zecilor de mii de ostaşi, voluntari şi patrioţi români căzuţi în decursul timpului pe câmpurile de încleştări armate, precum şi a tuturor luptătorilor care s-au jertfit pentru Neam, glie, credinţă şi limba strămoşească, merită acest efort pe care Naţiunea Română, în frunte cu autorităţile statului, sunt datori să îl facă aici la Ţebea. Pentru aceşti eroi, martiri şi luptători pentru care colindăm astăzi, dar şi pentru colaboratorii şi membrii Asociaţiei care azi nu mai sunt printre noi - general Nicolae Vesa, ec. Rodica Leucean, publicistul Constantin Mustaţă, prof. Nicu Păcurariu, col. Nicolae Dărăbanţ, scriitorul Valentin Hossu Longin, vă propun să păstrăm un moment de reculegere, trimiţând spre Cerul Nemuririi lor un gând pios, purtat de glasul tulnicului moţesc”.
A urmat depunerea unor coroane de flori în memoria Martirilor şi Eroilor Neamului din partea Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” şi a „crăişorilor” ei, precum şi din partea Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere - Arma Geniu, Bucureşti.
Momentul de la mormântul lui Iancu şi de lângă „Gorunul lui Horea” a continuat cu scurtele intervenţii rostite de Laurenţiu Nistor, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, şi sensibilul primar al locului, Mihaiu Liviu Gorcea, care, prin vocea primului, au asigurat participanţii că: „Momentul deosebit de emoţionant de astăzi, aici la mormântul lui Avram Iancu, este foarte aproape de cel în care, la aprobarea Parlamentului României, Avram Iancu va fi declarat Erou Naţional. El îşi merită din plin acest titlu, aşa cum îşi merită şi numele de Crăişor al Munţilor. Acesta va fi un moment în care noi, cu toţii, trebuie să fim mai uniţi, iar ţelul lui Avram Iancu să-l avem permanent în suflet”. Prin vocea celui de-al doilea, crăişorii-colindători au fost asiguraţi de sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Baia de Criş, primarul urându-le în final: „Succes participanţilor şi fie ca cel mai bun să câştige!”.
Festivitatea de la mormântul lui Avram Iancu s-a încheiat prin intonarea colindei Trei păstori se întâlniră, de toate cele nouă formaţii prezente în concurs, după care s-a intrat în Biserica cu Tricolor a Pantheonului de la Ţebea, veche de 120 de ani, aflată în prezent în faza de pictură interioară, în vederea susţinerii concursului de colinde şi lansării numărului 10 al revistei „Ţara Iancului”. Aici, activitatea este deschisă în „glas de tulnic” cu colinda O ce veste minunată, urmată de un Te Deum susţinut de preoţii participanţi, în frunte cu părintele-veteran Arsenie Ilieş.
„Glasul de tulnic” a anunţat şi începerea concursului cu formaţia „Ţara Moţilor” din cadrul Liceului Tehnologic cu acelaşi nume din Albac, coordonată de director prof. Călin Gheorghe Crişan şi prof. Ioan Han, având ca instructor principal pe vestitul rapsod şi interpret de pe Valea Arieşului, prof. Nicolae Barbu Todea. Concursul de colinde s-a desfăşura pe baza unui regulament, meticulos întocmit, aprobat şi transmis din timp, de organizatori, tuturor participanţilor, astfel încât niciuna dintre formaţii sau solişti să nu prezinte acelaşi colind, motiv pentru care varietatea şi frumuseţea colindelor a fost deplină. Concursul a cuprins două secţiuni, respectiv: formaţii de colindători şi solişti vocali. În secţiunea întâia, fiecare formaţie, în ordinea alfabetică a localităţilor de provenienţă, începând cu Albac şi terminând cu Scărişoara, a colindat două colinde: prima, în ordine alfabetică de la Albac la Scărişoara, iar cea de-a doua, în ordine inversă, de la Scărişoara la Albac. La solişti, s-a respectat aceeaşi ordine. Punctarea fiecărei colinde s-a făcut de către un juriu care a avut în vedere patru criterii: ţinuta artistică, interpretarea, prezenţa scenică, popularitatea. Având în vedere activitatea laborioasă a Juriului, selecţia sa din rândul unor renumiţi intelectuali sau specialişti în diverse domenii din cadrul Asociaţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea”, cred că este bine ai reda nominal. Astfel, Juriul a fost alcătuit din: Laurenţiu Nistor - preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, preşedinte onorific; Ioan Paul Mărginean - preşedintele fondator al Asociaţiei şi al Clubului „Crăişorii”, preşedintele Juriului; urmaţi de membrii: Pr. Ioan Petru Diniş, protopop de Brad, reprezentant al Episcopiei Devei şi Hunedoarei; ing. Mihaiu Liviu Gorcea - primarul comunei gazdă, Baia de Criş; ing. Gheorghe Lascu, din Cluj-Napoca, membru al Asociaţiei; ing. Aurel Sîntimbrean, din Sântimbru, judeţul Alba, membru de onoare al Asociaţiei; prof. Monica Duşan, muzeograf, reprezentant al Muzeului de Istorie şi Etnografie Brad; prof. Steluţa Zaharcu, din Bucureşti, membru de onoare şi donator generos al Asociaţiei; ec. Melania Forosigan, din Zlatna, membru de onoare şi donator al Asociaţiei. La fel de laborioasă s-a dovedit a fi activitatea desfăşurată de secretariatul concursului, care a reuşit să calculeze punctajul acordat de Juriu, să completeze în timp rapid toate diplomele şi documentele financiare de premiere a tuturor participanţilor, secretariat format din: Pr. Mirel Petrică Gheorghe, paroh de Ţebea; Pr. militar Gabriel Mateş; Mihaela Aurora Zamfir, secretar al Asociaţiei şi al Clubului; col. (r) Nicolae Dincă, Deva; Felicia Novacovici Mioc, Oraviţa, judeţul Caraş-Severin.
Profitând de aşezarea mea în strana din imediata vecinătate a primarului comunei Baia de Criş, ing. Mihaiu Liviu Gorcea, pe care-l văzusem aproape lăcrimând în timpul scurtei sale intervenţii de la deschiderea manifestării, am iniţiat o scurtă discuţie, întrebându-l cum se simte înconjurat de atâţia oaspeţi, mai ales atât de mulţi tineri. Cu foarte multă bunăvoinţă, mi-a răspuns următoarele:
- Sunt emoţionat, foarte emoţionat. De felul meu sunt o fire colerică, dar acuma, în aceste împrejurări, am constatat că am şi ceva sensibilităţi. Sunt născut la Ţebea, fiind fiul acestui sat. Copil fiind, mă jucam pe aceste locuri care nu erau îngrădite. Abia în 1966, cu ocazia vizitei la Ţebea a conducătorilor statului, s-au împrejmuit. Aici m-am format ca om. Pot spune că am avut o singură sincopă în statornicia mea la Ţebea, atunci când am plecat la studii, la perfecţionare profesională, după care am revenit în zonă. Particip, la această a IX-a ediţie, pentru prima dată din poziţia de primar al localităţii Baia de Criş, Ţebea fiind unul din satele aparţinătoare. Văzând atâţia copii şi tineri colindători la mormântul Crăişorului, cărora le-am transmis credinţa că, acolo sus, colinzile lor se vor înălţa, acolo de unde ne priveşte Iancu, a fost momentul când am crezut că mă năpădeşte plânsul, pur şi simplu. În acel moment, am uitat să le mai spun şi de anul 1872. Aici, în incinta Pantheonului, au fost înmormântaţi 18 soldaţi fără nume, deci necunoscuţi, dar şi 72 de soldaţi cu nume. Alăturând cele două numere, rezultă 1872, anul morţii Crăişorului.
- Domnule primar, am înţeles că domnul preşedinte Ioan Paul Mărginean, iniţiatorul acestei manifestări tradiţionale, v-a însărcinat, într-o oarecare măsură, să deveniţi unul din organizatorii principali ai celei de-a X-a ediţii, care va avea loc anul viitor. Ce părere aveţi?
- În acest an noi am avut un handicap - desfăşurarea unei lungi şi grele campanii electorale. Fiind angrenaţi în tot felul de activităţi, prea multe „chestii” nu am putut face pentru această manifestare. Dar veţi vedea anul viitor. Cred că mă voi achita cu brio de această sarcină destul de complicată. Voi examina cu atenţie modul de desfăşurare a actualei ediţii şi voi trage învăţămintele necesare pentru organizarea unei ediţii de excepţie. Desigur, voi apela la forţele umane şi materiale locale, dar şi la sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, raporturile cu însuşi preşedintele său, domnul Laurenţiu Nistor, fiind excelente. Tocmai datorită acestor relaţii şi la rugămintea mea, dânsul a acceptat, deşi suntem la sfârşitul unei campanii electorale grele şi mâine se desfăşoară alegerile parlamentare, deci spun, a acceptat să participe la prima parte a festivităţilor concursului de colinde de la Ţebea. Aţi văzut! Şi aşa cum Iancu a avut „Ultima mea Voinţă” sau „Unicul dor al vieţii mele fiind ca să-mi văd Naţiunea mea fericită”, aşa şi în cazul meu, unicul dor al activităţii mele este a face posibilă refacerea, modernizarea, „Drumului lui Iancu”, drumului de la Vidra la Baia de Criş, prin Bucureşci, adevăratul drum al Iancului pe care îl făcea pe jos. Această refacere trebuie să aibă drept rezultat transformarea lui într-o adevărată rută turistică naţională.
- Vă urez mult succes, domnule primar, în realizarea ediţiei de excepţie, şi, mai cu seamă, a Drumului Iancului!
Revenind la concursul de colinde, putem afirma că, din fericire, într-o asemenea cronică a desfăşurării manifestării putem surprinde atmosfera de sărbătoare, frumuseţea şi diversitatea portului popular din Ţara Moţilor şi cea a Bârsei, prin fotografiile făcute, dar, din păcate, acestea nu pot reda căldura şi puritatea glasurilor colindătorilor, clinchetul clopoţeilor şi, desigur, sensibilitatea textelor celor 30 de colinde prezentate, timp de aproape trei ore, la cele două secţiuni de cele nouă formaţii şi cei şase solişti vocali. Pot însă prezenta într-o asemenea cronică, cu bucurie şi mândrie, premiile în diplome, bani şi daruri specifice sărbătorilor de iarnă, obţinute de participanţi, printre care voineştenii Covasnei merită felicitări! La secţiunea solişti vocali au fost acordate două premii întâi elevelor: Ana Maria Sandulea de la Şcoala „Avram Iancu” din Covasna-Voineşti - instructor principal prof. Adriana Bota şi Raluca Mateş de la Şcoala „Horea”, din localitatea Horea - instructor principal prof. Floare Todea; două premii II elevelor: Andreea Vasiu, de la Şcoala „Avram Iancu” din Baia de Criş - instructor principal prof. Elena Opric şi Maria Farcaş, de la Liceul „Ioan Buteanu” din Gurahonţ - instructor principal prof. Corina Tulea şi două premii III: elevei Andreea Ramona Nicola, Liceul „Ţara Moţilor” din Albac - instructor principal, prof. Nicolae Barbu Todea şi elevului Rareş Barna, de la Şcoala Gimnazială „Cloşca - 1784” din Gârda de Jos - instructor principal prof. Aurica Mucea.
La formaţii, s-au acordat: un premiul întâi formaţiei „Cloşca - 1784” de la Şcoala Gimnazială din localitatea Gârda de Sus - coordonator prof. Ana Maria Mariş, instructor principal prof. Aurica Mucea; două premii doi formaţiilor de la Liceul „Ţara Moţilor” din Albac - coordonatori director prof. Călin Gheorghe Crişan şi prof. Ioan Han, instructor principal prof. Nicolae Barbu Todea, şi celei de la Şcoala Gimnazială „Horea” din localitatea Horea - coordonator prof. Marin Emil Mateş, instructor principal prof. Floare Todea; trei premii trei formaţiilor de la unităţile şcolare: „Avram Iancu” de la Covasna-Voineşti - coordonator director prof. Henorel Olărescu, instructor principal prof. Adriana Bota; „Avram Iancu” din localitatea Baia de Criş - coordonator prof. Iancu Adrian Colpoş, instructor principal prof. Elena Opric; formaţiei „Simion Groza” de la Liceul „Crişan” din Criscior - coordonator prof. Cosmin Florin Jurca, instructor principal prof. Felicia Stanciu şi trei menţiuni formaţiilor de la Liceul „Ioan Buteanu” din Gurahonţ - coordonator prof. Nicoleta Petroman, instructori principali prof. Corina Tulea şi prof. Nicoleta Brînda; Liceul „Moga Voievod” de la Hălmagiu - coordonator prof. Victor Gheorghe David, instructor principal prof. Adina Văsii şi formaţiei „Căpitan Nicolae Pleşa” de la Şcoala Gimnazială din Scărişoara - coordonator prof. Ovidiu Vasile Cioara, instructor principal prof. Dorin Ivan.
Printre darurile oferite crăişorilor, cât şi oaspeţilor participanţi s-a numărat şi revista „Ţara Iancului”. Pentru a comunica cititorilor noştri informaţii despre această revistă, m-am adresat lui Ioan Paul Mărginean, preşedintele Colegiului de redacţie, rugându-l să facă o scurtă recenzie a publicaţiei. În acest sens, cu amabilitatea-i cunoscută, ne-a declarat: „Şi în acest an, revista purtând numărul 10, „Ţara Iancului”, a fost redactată şi tipărită cu sprijinul financiar nerambursabil oferit de către Primăria municipiului Deva. Revista, după cum aţi văzut, a fost distribuită gratuit tuturor formaţiilor de colindători şi detaşamentelor active de elevi-crăişori, sponsorilor, invitaţilor, sprijinitorilor noştri. În cadrul revistei sunt prezentate multe din aspectele care trebuie să ne stea în atenţie, atât de evocare, cât, mai ales, de revendicare. Prima copertă indică teritoriul celor 15 legiuni în care administraţia românească a fost introdusă pentru prima dată în Transilvania, pe timpul războiului de autoapărare contra ungurilor cotropitori, cu preţul jertfei supreme a 40.000 de români ucişi de tirania ungurească. În acest teritoriu s-a cântat pentru prima oară Imnul Revoluţiei Transilvane devenit după anul 1990 Imnul României. Acest imn ne îndeamnă şi azi la Unire şi acţiune. Strofa 10, înscrisă pe coperta revistei, glăsuieşte:
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată,
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată,
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Avem bucuria ca în paginile revistei să se regăsească mesajele pe care ni le adresează distinşii cârmuitori din judeţul nostru, din municipiul Deva şi din Episcopia noastră. Regăsim, la pagina 3 din revistă, cele 11 formaţii de elevi-voluntari „Crăişorii” care sunt active în anul şcolar 2016-2017, numărând peste 200 de elevi-voluntari, cu precizarea că media generală la învăţătură a acestora pe anul şcolar precedent a fost de 9,44.
Sunt evocate în revistă activităţile şi realizările din ultimii ani, precum şi din anul acesta, respectiv Festivalul Cultural-Patriotic ediţia a IX-a, 2016, desfăşurat la Gurahonţ, în ziua de 9 iunie 2016.
Am acordat o atenţie specială revendicărilor românilor din Transilvania de-a lungul timpului, revendicări pentru care au luptat şi au murit străbunii noştri. În partea a 3-a, intitulată „Revendicări pentru prezent şi viitor ale românilor în general şi ale românilor ardeleni în special”, se tratează problemele actuale sub imboldul înălţătorului mesaj lansat de marele Simion Bărnuţiu, la Blaj, în mai 1848 : „Uniţi-vă cu poporul toţi, preoţi, nobili, cetăţeni, ostaşi, învăţaţi şi vă sfătuiţi într-un cuget asupra mijloacelor reînvierii naţionale, pentru că toţi sunteţi fii ai aceleiaşi mame şi cauza este comună”.
În noutăţi şi recomandări editoriale atrag atenţia asupra revistelor partenere „Condeiul ardelean” şi „Dacia Nemuritoare”, a căror conducere se află astăzi printre noi, asupra cărţii inginerului Aurel Sîntimbrean, având ca subiect personalitatea lui Samoilă Mârza, asupra volumului de poezii a lui Mircea Vaida Voievod, intitulat „Zarand sunt”, şi a volumului „Golgota Apusenilor”, creaţia poetului Nicolae Horia Nicoară. (…) Ultima pagină a revistei redă aspecte de la participarea „crăişorilor” noştri la Serbarea Naţională de la Ţebea din 11 septembrie a.c.”.
Vă mulţumesc, domnule Mărginean, pentru bogăţia informaţiilor privitoare la revista „Ţara Iancului”, redactată şi editată de către Asociaţia „Ţara Iancului - Iubirea Mea” al cărei preşedinte sunteţi! Pentru activităţile deosebite pe care le organizaţi, printre care o putem enumera şi pe cea din acest frumos 10 decembrie 2016, pentru laborioasa muncă depusă în folosul obşti moţilor, pentru legăturile solide care s-au cimentat între publicaţiile noastre în cei peste 5 ani de când ne cunoaştem, Vă felicităm! Vă urăm împlinirea tuturor obiectivelor pentru care Vă luptaţi cu atâta perseverenţă şi curaj!
Şi, pentru că se apropie marea sărbătoare a Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos şi trecerea în Noul An 2017, vă dorim multă sănătate, bucurii, putere de muncă şi „La Mulţi Ani!” alături de cei dragi!

Categorie: