În vizită la Casa Limbii Române"Nichita Stănescu" din Chisinău

Ţin să subliniez faptul că am participat, recent, la sărbătoarea „Limba noastră cea română”, de la Chişinău, la invitaţia directorului Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”, redactor-şef al revistei „Limba Română”, Alexandru Bantoş (foto, dreapta), fapt pentru care, şi pe această cale, îi mulţumesc. Despre instituţia pe care o conduce şi activităţile desfăşurate sub egida ei am aflat foarte multe chiar din spusele domniei sale. „Casa Limbii Române a fost o creaţie spirituală a mea. Am pornit de la ideea că mulţi vorbeau despre necesitatea studierii şi însuşirii corecte a limbii de stat de către românii basarabeni şi alogeni. În fapt, 50 la sută dintre activităţile noastre sunt destinate românilor basarabeni şi 50 la sută dedicate populaţiei alogene - ruşi, ucraineni, ţigani, găgăuzi, armeni, bulgari, bieloruşi. Starea limbii era deplorabilă. Mă gândeam, atunci, în 1998, că una dintre cauzele acestei stări este aceea că autorităţile nu creează premize pentru studierea ei. Era necesară o instituţie care să organizeze şi coordoneze procesul de studiere a limbii de stat. Desigur, am profitat atunci şi de conjunctura social- politică favorabilă pentru recuperarea identităţii noastre, când mai exista un interes sporit pentru cunoaşterea bună a limbii oficiale a statului suveran şi independent Republica Moldova. În Chişinău, ca de altfel în întreaga republică, erau organizate cursuri de limba română, dar, de regulă, asistenţa didactică a procesului de studiu era asigurată de entuziaşti şi mai puţin de cadre didactice. Şi primarul Chişinăului de atunci, Serafim Urecheanu, a încurajat şi sprijinit material această iniţiativă a mea. Ea a fost inaugurată la 31 august 1998, cu prilejul sărbătoririi „Zilei Limbii Române”. Iniţial, instituţia s-a numit Centrul Municipal de Studiere şi Coordonare a Limbii de Stat, apoi Centrul de Cultură şi Asistenţă Didactică „Casa Limbii Române”, ca, acum, să poarte numele de Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”(CLRNS). Dar, mai este numită şi Templul Limbii Române, sau, de scriitorul Anatol Ciobanu, o candelă aprinsă a Limbii Române. Pe parcursul celor 15 ani de activitate, CLRNS a desfăşurat multiple activităţi de integrare în societate, prin intermediul învăţării limbii române, a persoanelor care au solicitat şi au frecventat cursurile. S-a constituit un corp didactic profesionist care asigură orele în grupele constituite. Numărul audienţilor, într-un an calendaristic, a variat între 250-500. În 2013, aproximativ 300 vor primi diploma de absolvire. Nu este lipsit de semnificaţie şi faptul că beneficiari ai cursurilor de limbă română sunt şi diplomaţi din delegaţia Uniunii Europene, de la ambasadele Suediei, Poloniei, Ungariei, Bulgariei şi a altor state. Datorită numărului mare de audienţi şi spaţiului restrâns de care dispunem, am desfăşurat cursuri şi în întreprinderi şi instituţii, mai cu seamă unităţi şcolare, cursuri de perfecţionare pentru profesori de diferite specialităţi, pentru pregătirea elevilor din liceele oraşului pentru susţinerea examenului de bacalaureat sau admitere la facultăţile cu profil filologic. Cursurile se desfăşoară având la bază o programă de studii eficientă şi un suport didactic modern, orientat spre dezvoltarea abilităţilor de comunicare. S-au adus manuale, însoţite de casete, din marile centre universitare din România, cel al profesoarei L. Pop, din Cluj-Napoca, editat în română, cu variante în engleză şi franceză, fiind cel mai bun. La rugăminţile noastre, doamna profesoară a elaborat şi varianta în limba rusă, fapt ce ne ajută considerabil în însuşirea limbii române de către rusofoni. De asemenea, şi noi am elaborat trei caiete didactice numite „Gramatica funcţională”, totalizând 520 de pagini, ciclul de lecţii „Frumoasă- i limba ţării mele”, cu 262 de pagini, precum şi alte materiale didactice menite să faciliteze învăţarea limbii române. Totodată avem o bogată bibliotecă de carte românească pe care o punem la dispoziţia cursanţilor, numeroşi fiind aceia care-i solicită şi consultă volumele. Cursul de bază include trei niveluri de instruire. Persoanelor interesate li se propun suplimentar alte două niveluri de perfecţionare lingvistică: ciclul video şi ciclul de lecţii comunicative. Fiecare nivel de instruire se desfăşoară pe parcursul a patru luni. Mai subliniez un amănunt: în Republica Moldova suntem unica instituţie care practică evaluarea cunoştinţelor în sistemul on-line (prin internet). Dar numeroase şi variate sunt manifestările cultural-ştiinţifice promovate de CLRNS pentru românii basarabeni pentru perfecţionarea vorbirii limbii române şi cunoaşterea culturii româneşti. Lansări şi expoziţii de carte românească, expoziţii de artă, întâlniri cu poeţi, scriitori, oameni de cultură şi ştiinţă din ţară şi de peste hotare, din toate regiunile locuite de români, colocvii, mese rotunde, dezbateri şi simpozioane cu tematică literară şi istorică, miniconcerte de muzică clasică românească şi altele. Vă veţi convinge chiar în după-amiaza acestei zile de varietatea manifestărilor noastre. În final, vreau să subliniez un lucru. Cine trece pe aici, i se limpezeşte problema identităţii, a limbii, a istoriei. Cu aceştia nu mai poţi să discuţi în contradictoriu şi să-i încurci cu fel de fel de teorii”.

În bibliotecile din Republica Moldova, doar un sfert din cărţi şi publicaţii sunt româneşti

Într-adevăr, de la orele 14, la CLRNS s-au început, într-o sală neîncăpătoare pentru cei prezenţi, activităţile dedicate sărbătoririi zilei „Limba noastră cea română”. După prezentarea invitaţilor, manifestarea a debutat cu lansarea proiectului Revista „Limba Română” în fiecare şcoală din Republica Moldova, proiect de maximă oportunitate a cărei necesitate a fost argumentată de redactorul-şef Alexandru Bantoş în cuvântul său introductiv: „Deşi în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului de cărţi, broşuri, ziare cu grafie latină în colecţiile bibliotecilor publice, ponderea acestora rămâne încă mult sub nivelul necesităţilor reale. Astfel, din fondul total de publicaţii gestionat de biblioteci, potrivit unor statistici, cartea în limba română constituie aproximativ 25 la sută. Prin urmare, şi după trecerea a 24 de ani de la aprobarea legislaţiei lingvistice, bibliotecile noastre se confruntă cu o mare lipsă de literatură indispensabilă organizării procesului de învăţământ. Având în vedere că biblioteca şcolară este o componentă esenţială a oricărei strategii pe termen lung de educaţie, informare şi dezvoltare economică, socială şi culturală, considerăm că implementarea proiectului Revista „Limba Română” în fiecare şcoală din Republica Moldova este de o maximă oportunitate şi sperăm că aceasta va contribui la satisfacerea exigenţelor actuale de informare a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice. Am dori foarte mult ca, prin intermediul Limbii Române, să sporim cantitativ şi calitativ şansa de a asimila metodele performante de predare şi studiere a limbii şi literaturii române. Ne propunem, cu susţinerea specialiştilor în domeniu, să revigorăm schimbul de idei şi de experienţă între profesorii interesaţi de noutăţile didactice, să stimulăm interesul general pentru studiul limbii, literaturii şi culturii române, încurajând caracterul sistematic de însuşire şi răspândire a cunoştinţelor”. În acest sens, redactorul-şef al revistei „Limba Română” se adresa celor din şcoli: „Bibliotecarilor, profesorilor, studenţilor, liceenilor, elevilor avem rugămintea de a ne ajuta să instituim un flux informativ continuu, cu finalităţi reciproc avantajoase, pe dimensiunea: revistă - cititor - învăţământ. ... Vă rugăm să ne comunicaţi opiniile dumneavoastră despre revistă, să ne sugeraţi ce teme/subiecte aţi dori să abordăm în „Limba Română”, aşa încât publicaţia noastră să răspundă intereselor şi exigenţelor procesului educaţional actual şi, desigur, să întreţină un consens cu preocupările şi aşteptările dumneavoastră”. Directorul CLRNS a mai subliniat că revista „Limba Română” va fi difuzată pentru prima dată, în cei 22 de ani de la apariţie, în mod gratuit în toate şcolile din Republica Moldova.
După citirea mesajelor trimise CLRNS de ministrul delegat al românilor de pretutindeni din Guvernul României, Cristian David, şi de ziarista şi scriitoarea bucov ineană Doina Cernica, Omagierea Limbii Române a continuat cu prezentarea numerelor 1-4 şi 5-6, din acest an, ale revistei „Limba Română”, susţinute de conf. univ. dr. în filologie Constantin Şchiopu şi conf. univ. dr. în filologie Ion Ciocanu. Revistele au fost editate deocamdată ca semnal, în 3 (trei) exemplare, din lipsa sprijinului financiar al Institutului Cultural Român de la Bucureşti, care în acest an nu a finanţat revista „Limba Română” cu niciun ban. Mai bine ministrul David trimitea ceva fonduri pentru editarea revistei într-un tiraj suficient pentru dotarea bibliotecilor şcolare, decât cuvinte pe un petec de hârtie. Astfel, realizarea proiectului despre care vorbeam în rândurile anterioare, de a distribui în mod gratuit revista tuturor bibliotecilor şcolare din Republica Moldova, stă sub semnul întrebării deocamdată. „Revista incită, revista vine cu exegeze interesante, revista onorând prin semnături de autoritate rubricile consacrate - critică eseu, portret, pro didactica, limba română astăzi, limbaj şi comunicare, itinerar lexical, colocviu, lecţiile istoriei...”, spunea recenzorul numărului 1-4. Dar despre revista „Limba Română”, fiind o revistă de mare autoritate profesională, vă vom scrie altădată, mă gândesc chiar prin pana redactorului său şef, prof. univ. Alexandru Bantoş, căruia îi propun un interviu on-line în acest sens.
Cel de-al patrulea moment al manifestării, pe care îl consider cel mai dens, fiind o adevărată dezbatere, l-a constituit cea de-a doua ediţie a Colocviilor revistei „Limba Română”, moderat cu măiestrie şi mult farmec feminin de conf. univ. dr. Ana Bantoş (foto, centru), cu tema Limba şi literatura română în şcoală: didactică şi creaţie. S-au dezbătut probleme privind impedimentele predării limbii române în şcolile de toate gradele, absenţa unei legislaţii adecvate timpului actual privind Statutul Limbii Române în Republica Moldova şi anacronicul articol 13 din Constituţia ţării, rolul negativ al mass-media în promovarea limbii române, metode de transmitere şi însuşire a limbii române, programele şi manualele şcolare privind transmiterea limbii române, influenţa limbii ruse asupra generaţiei actuale, teme la care şi-au adus contribuţia profesori şi conferenţiari universitari doctori de la Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălţi, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău şi Facultatea de Litere a Universităţii de Stat a Moldovei.
Programul manifestării a continuat cu două lansări de carte: Ţara Moldovei şi Înalta Poartă. Un destin istoric, de Gheorghe Gonţa, apărută în acest an, la Chişinău, prezentată de Demir Dragnev, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Literatura basarabeană şi modelele literare europene, Bucureşti, 2013, de Ana Bantoş, prezentată de conf. univ. dr. Margareta Curtescu, de la Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălţi. În final, o tânără şi talentată violonistă, al cărui nume din păcate nu l-am reţinut, a susţinut un miniconcert compus din piese muzicale enesciene, în Biblioteca CLRNS. Dezbaterile pe marginea problemelor discutate în cea de-a doua ediţie a colocviilor au continuat însă, timp de peste o oră, la bogata masă suedeză servită de gazdele noastre. În continuare ne aştepta Concertul extraordinar din Piaţa Marii Adunări Naţionale, al cărui cap de afiş erau formaţiile Lăutarii, condusă de Nicolae Botgros, şi Mandinga, la care ne-am grăbit să plecăm.

Categorie: