Zilele „Andrei Şaguna”, ediţia a XXVI-a, 2018, sub semnul sărbătorii Centenarului Marii Uniri

Desfăşurată în perioada 19 iunie - 7 iulie 2018, în municipiul Sfântu-Gheorghe şi în mai multe localităţi judeţul Covasna, ediţia a XXVI-a din cadrul Zilelor „Andrei Şaguna” a fost centrată, după cum era şi firesc, pe marcarea sărbătoririi Anului Centenar al Marii Uniri. Ca şi ultimele ediţii, cea din acest an a fost organizată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita (instituţie care se află sub egida Academiei Române), de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (prin Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicoale Colan”), de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” şi de Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Primăria şi Consiliul Local Vâlcele şi cu sprijinul Consiliului Local al municipiului Sfântu-Gheorghe.
Cea dintâi manifestare a avut loc în ziua de 19 iunie 2018, atunci când, la Biserica Ortodoxă „Sfântul Gheorghe” (aflată în parcul care poartă numele Sfântului Ierarh Andrei Şaguna), s-au evocat cei 145 de ani de la mutarea la Domnul a Sfântului Ierarh, prin prezentarea pe care a susţinut-o Pr. Ioan Marin, eveniment care a constituit un moment de reflecţie, pentru toţi cei prezenţi, privind misiunea şi lucrarea Bisericii în societatea contemporană, prin întregul său trup, alcătuit, deopotrivă, din clerici şi mireni.
Centrul de interes l-au constituit, de bunăseamă, cele două zile (22 şi 23 iunie) în care au fost susţinute comunicări, au fost lansate şi prezentate cărţi şi publicaţii, au fost dezbătute cele mai recente preocupări privind istoria şi identitatea românilor din sud-estul Transilvaniei, au fost înmânate premiile „I.I. Russu” din acest an.
Ne vom opri, succint, asupra fiecărei secţiuni din cadrul acestor două zile dense, începând cu Simpozionul cu tema Anul 1918 - moment important în realizarea idealului naţionale, desfăşurat în după-amiaza zilei de vineri, 22 iunie 2018. Au fost prezentate opinii diverse şi interesante (moderate de prof. univ. dr. col. (r) Ion Giurcă şi prof. univ. dr. Liviu Boar), centrate pe această tematică: Centenarul Marii Uniri. Din cauzele profunde ale unirii. „Cartea secretă” maghiară din 1907, un atentat la existenţa naţională a românilor transilvăneni (prof. univ. dr. Mihai Racoviţan, Sibiu), Un important document autobiografic al publicistului şi omului politic Ghiţă Popp (ing. Ciprian Hugianu, dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe), Participarea preoţilor militari din Armata Română la Marele Război de Reîntregire Naţională (prof. Vasile Stancu, Sfântu-Gheorghe), Jafurile săvârşite de armata germană în satele Buzăului Ardelean, în timpul Primului Război Mondial (prof. Corina Bărăgan Sporea, Vama-Buzăului, judeţul Braşov), Românii şi cehii în timpul Primului Război Mondial (prof. dr. ing. Doru Iancu, Cluj-Napoca), Eroii români din Primul Război Mondial: făuritori ai Marii Uniri de la 1918 (dr. Anton Coşa, Bacău), Cântece despre război ale soldaţilor în publicaţia „Neamul Românesc” din 1918 (prof. dr. Luminiţa Cornea, Sfântu-Gheorghe), Destructurarea Armatei Române în anul 1918 (prof. univ. dr. col. (r) Ion Giurcă, Bucureşti), Aradul - capitală a Marii Uniri (Valeriu Tănasă, Bacău), Fundamentele actului unirii de la 1918 (cercetător ştiinţific Traian Cepoiu, Ceraşu, judeţul Prahova), 100 de ani de propagandă română şi maghiară pentru Transilvania (prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Ploieşti) şi Făuritori ai României Mari, victime ale regimului totalitar din România (1944-1964) (prof. univ. dr. Liviu Boar, Târgu-Mureş).
Sâmbătă, 23 iunie 2018, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi o sală de conferinţe din cadrul Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuşi” au găzduit, în paralel, cele două secţiuni ale dezbaterii intitulate generic Noi cercetări privind istoria românilor din sud-estul Transilvaniei, în cadrul Colocviului Naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediţia a X-a. Prima secţiune (moderată de dr. Constantin Secară şi dr. Dorel Marc) a cuprins comunicări referitoare la unele dintre proiectele derulate în cadrul unor instituţii culturale din Ţară, în acest an aniversar al Centenarului Marii Uniri: Priorităţi ale activităţii de cercetare a Institutului de Ştiinţe Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu-Mureş, în anul Centenarului Marii Uniri (prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, comunicare prezentată de dr. Liviu Boar), Proiectele Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni dedicate Centenarului Marii Uniri (dr. Ana Dobreanu, Subcetate-Mureş, judeţul Harghita), Ipostaze ale proiectului cultural „Mureşeni în tranşeele Marelui Război” (dr. Dorel Marc, Târgu-Mureş), Sărbătorirea Anului Centenar al Marii Uniri - un proiect Radio România Muzical, sub semnul muzicilor tradiţionale (dr. Constantin Secară, Bucureşti), Un proiect editorial despre dascălii din judeţul Harghita (prof. Elena Mîndru, Miercurea-Ciuc), Noi proiecte editoriale despre Voineştii Covasnei (prof. Florentina Teacă, Covasna), Priorităţi ale Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş”, în Anul Centenarului Marii Uniri (ing. Gheorghe Bejan, Bacău), Din cercetările Centrului European de Studii Covasna-Harghita, privind istoria şi cultura românilor din sud-estul Transilvaniei (dr. Ioan Lăcătuşu, Sfântu-Gheorghe).
Secţiunea a II-a (moderată de prof. univ. dr. Radu Baltasiu şi prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop) a fost centrată pe comunicări din aceeaşi arie tematică, concentrate însă în zonele de interes ale sociologiei, arhivisticii şi istoriografiei: Despre răspunsuri geopolitice la vremuri geopolitice (Anton Golopenţia) (prof. univ. dr. Radu Baltasiu, Bucureşti), Vitalitatea societăţii româneşti în Anul Centenarului Marii Uniri - schiţă de sociologia vitalităţii (cercetător ştiinţific Alin Bulumac, Bucureşti), Îndrumători morali în perioada Marelui Război. Trei portrete de mari Români (Florin Muşat, Samira Puşcă, Ioana Andon, Bucureşti), Hotarele statice şi dinamice ale României - o perspectivă teoretică din interbelic (dr. Ovidiana Bulumac, Bucureşti), Particularităţi istorice şi juridice de actualitate privind restituirea proprietăţilor imobiliare în Transilvania. Problematica „optanţilor unguri” după Tratatul de la Trianon şi reforma agrară de la 1921 (prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop, Târgu-Mureş), Contribuţie la o cunoaştere a vieţii şi activităţii protopopului greco-catolic de Alba-Iulia, Vasile Urzică, între 1916-1938 (prof. dr. Dragoş Curelea, Sibiu), Contribuţii succinte la o cunoaştere a presei culturale din Despărţămintele Asociaţiunii Transilvaniei în decadele interbelice (prof. Daniela Curelea, Sibiu), Mănăstirea Topliţei în documente din arhivele mureşene (1936) (dr. Milandolina Beatrice Dobozi, Târgu-Mureş), Aspecte identitare regăsite în fondul documentar al Parohiei Grec Oriental-Ortodoxe Române Porumbenii Mari, judeţul Odorhei (azi judeţul Harghita). Perioada 1918-1945 (Pr. drd. Laurenţiu Gabriel Panciu, Miercurea-Ciuc).
Momentul de maxim interes şi de intensă emoţie, aşteptat cu bucurie de întreaga asistenţă, l-a constituit înmânarea premiilor I.I. Russu pe anul 2018, ca o recunoaştere a meritelor acelor personalităţi, locale sau din Ţară, care şi-au arătat, în timp, preocuparea şi ataşamentul faţă de problemele culturale şi identitare ale românilor din sud-estul Transilvaniei. Anul acesta au fost premiaţi: prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop, dr. Dorel Marc, prof. Elena Mîndru, prof. Maria Stoica. În final, dr. Ioan Lăcătuşu a rostit o scurtă rememorare a vieţii şi activităţii istoricului Nicolae Edroiu (n. 7 decembrie 1939, Olteni, judeţul Trei-Scaune, actual Covasna - d. 10 ianuarie 2018, Cluj-Napoca; membru corespondent, din 1999, al Academiei Române, director al Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, din noiembrie 2007 şi până la decesul său din 10 ianuarie 2018), un savant medievist de renume internaţional, cu preocupări ştiinţifice de mare anvergură în domeniul bizantinologiei, paleografiei chirilice şi a istoriei Transilvaniei.
În concluzie, Zilele „Andrei Şaguna”, ediţia 2018, constituie, prin densitatea tematică şi prin numărul ridicat al comunicărilor ştiinţifice, reflectarea preocupărilor actuale şi metodologiilor diverse ale cercetătorilor invitaţi, care au răspuns cu solicitudine invitaţiei adresate de organizatori.
Manifestările vor continua şi în zilele următoare: Nedeia Sânpetrului - Zilele comunei Vâlcele (sâmbătă, 30 iunie - duminică, 1 iulie), lansarea volumelor semnate de Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele, De meditat împreună şi Jertfă de seară, Editura Eurocarpatica, 2018 (duminică, 1 iulie, la Biserica „Sfântul Teodor Stratilat”, Vâlcele) şi cercul literar al scriitorilor, eseiştilor şi poeţilor din zona Carpaţilor Răsăriteni, care se va desfăşura, sub genericul La umbra nucului bătrân, în organizarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita (sâmbătă, 7 iulie, la Casa Memorială „Romulus Cioflec, Araci).

Categorie: