Zilele „Andrei Şaguna”, sub semnul împlinirii a două decenii în slujba istoriei şi culturii româneşti

Municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, 24 iunie - 8 iulie 2016, ediţia a XXIV-a

S-a spus (nu de puţine ori!) că lucrările culturale şi spirituale ziditoare, importante şi trainice merită şi trebuie să-şi găsească locul cuvenit în istorie. Astăzi, acest postulat este, poate, mai valabil ca oricând, căci el reflectă o stare de excepţie, într-o societate care, din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai des, este apăsată de interesele meschine, de moment, în defavoarea proiectelor de anvergură şi de viitor. În acest context al lucrărilor vizionare, cu valoare nu doar pentru prezent, ci şi (mai ales!) pentru viitor, se înscriu şi Zilele „Andrei Şaguna”, desfăşurate în perioada 24 iunie - 8 iulie 2016, sub egida Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cu aportul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, SC Stefadina Comserv SRL Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Primăria şi Consiliul Local al comunei Vâlcele, Editura şi Tipografia „Magic Print” Oneşti, cu sprijinul Consiliului Local Sfântu-Gheorghe. A fost o ediţie specială, de suflet, marcată de împlinirea a două decenii în slujba istoriei şi culturii româneşti.
Cele mai importante momente ale acestui eveniment de importanţă majoră în cultura şi spiritualitatea românilor din judeţul Covasna au debutat cu Liturghia Arhierească oficiată (vineri, 24 iunie 2016) de PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, la Mănăstirea „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” de la Valea-Mare, cu ocazia hramului acestei sfinte mănăstiri. În aceeaşi notă a spiritualităţii ortodoxe a avut loc (marţi, 28 iunie 2016), în faţa statuii Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, din parcul omonim din Sfântu-Gheorghe, slujba de pomenire pentru membrii fondatori ai Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, evocarea Sfântului Ierarh (expusă de Pr. dr. Sebastian Pârvu) şi vizitarea punctului muzeal Prima şcoală românească din Sfântu-Gheorghe, monument cu o puternică încărcătură istorică şi culturală românească a zonei, aflat în custodia Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Vineri, 1 iulie 2016, programul a fost centrat în jurul Simpozionului cu tema Istorie, cultură şi credinţă românească în Transilvania, urmat de dezbaterea cu tema Noi cercetări privind istoria românilor din sud-estul Transilvaniei, în cadrul Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei. Sâmbătă, 2 iulie 2016, a avut loc (în acelaşi spaţiu, devenit neîncăpător, al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe) dezbaterea cu tema Două decenii în slujba istoriei şi culturii româneşti, dedicată împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea celor trei instituţii simbolice pentru cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei: Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe, SC Stefadina Comserv SRL din Bucureşti şi SC Magic Print SRL din Oneşti. A urmat colocviul cu tema Realizări şi priorităţi din domeniul cercetării socio-umane şi înmânarea premiilor I.I. Russu, ediţia 2016. Întreaga manifestare s-a desfăşurat cu înalta binecuvântare şi cu participarea directă a PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, constituindu-se ca un punct de interes major al Zilelor „Andrei Şaguna”. În aceeaşi zi, la Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, s-a stat, din nou, „la umbra nucului bătrân”, la o „şezătoare literară” cuprinzând lansări şi prezentări de cărţi cu autori din zona Carpaţilor Răsăriteni, organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita şi moderată de prof. dr. Luminiţa Cornea. Duminică, 3 iulie 2016, după Sfânta Liturghie săvârşită în Biserica „Sfântul Teodor Stratilat” din staţiunea Vâlcele, participanţii s-au recules la o slujbă de pomenire pentru refugiaţii expulzaţi din localitate, în faţa troiţei înălţate pentru cinstirea memoriei acestora. A urmat Nedeia Sânpetrului, în cadrul Zilelor comunei Vâlcele, serbare câmpenească tradiţională anuală care a intrat deja în circuitul spectacolelor de acest gen, derulate în întreaga Ţară, dar cu atât mai importante în zonele în care românii sunt minoritari sub aspect etnic (judeţele Covasna şi Harghita, parţial Mureş), acolo unde „zilele satului” reprezintă tot atâtea ocazii de exprimare a identităţii naţionale şi culturale româneşti. Zilele „Andrei Şaguna” s-au încheiat vineri, 8 iulie 2016, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” unde s-a desfăşurat Colocviul cu tema Priorităţi ale comunităţii româneşti din judeţul Covasna, concretizat printr-o întâlnire cu primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni şi locali, cei prezenţi bucurându-se şi de această dată de binecuvântarea şi prezenţa PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.
Mi-am propus, în cele ce urmează, o expunere subiectivă asupra celor mai importante momente din cadrul zilei de sâmbătă, 2 iulie 2016; o „radiografiere” succintă a ideilor, provocărilor, concluziilor lansate cu această ocazie.
Referindu-se la activitatea SC Stefadina Comserv SRL din Bucureşti, depusă în slujba arhivisticii româneşti (în general şi, în ultimii ani, în colaborare cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” de la Sfântu-Gheorghe), văzută ca „un crâmpei de istorie” în această zonă mult-încercată din punctul de vedere al românismului, atât directorul general al acestei instituţii, domnul Mihai Nicolae, cât şi prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu au relevat că „existenţa acestui Centru, de două decenii, constituie o întâlnire a elitelor şi o colaborare de suflet” (Mihai Nicolae), dar şi „un miracol, un lucru minunat pentru păstrarea Neamului Românesc, nu doar aici, ci în toată Ţara, în condiţiile neimplicării factorilor de decizie de la nivelul Statului Român” (prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu).
În acelaşi context (al recunoaşterii faţă de elitele culturii române care au contribuit la un plus de cunoaştere faţă de realităţile sociale, culturale şi spirituale româneşti din zona Arcului Intracarpatic), au fost atribuite Premiile I.I. Russu, ediţia 2016. Anul acesta au fost răsplătiţi, pentru realizările lor: prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici (Cluj-Napoca), unul dintre cei mai apreciaţi arheologi români contemporani; dr. Mihai Gorgoi (Bucureşti), „colaborator statornic al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, iniţiator şi susţinător al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, ca instituţie emblematică şi reprezentativă pentru cultura şi spiritualitatea românească din zonă” (Ioan Lăcătuşu); dr. Ligia Fulga (Braşov), directorul Muzeului de Etnografie din Braşov, unul dintre cei mai importanţi etnologi contemporani, declarând că „nădăjduieşte să lase în urmă rezultate consistente ale cercetărilor proprii din sud-estul Transilvaniei şi să le promoveze în cadrul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, din care face parte” (Ligia Fulga); dr. Virgil Pană (Târgu-Mureş), istoric cu o vie activitate în cadrul arhivelor mureşene şi cu un aport însemnat în domeniul cercetării arhivistice privind românii din zona sud-estului Transilvaniei; prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe), istoric şi publicist cu preocupări vaste în domeniul culturii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.
Nu trebuie omise lansările de carte, dintre care se disting publicaţiile: Acta Carpatica, nr. 2/2015, Almanahul Grai Românesc 2016 (dedicat aniversării Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”), Ştefadina... file de arhivă, nr. 1/2016, laolaltă cu vernisarea expoziţiei Cărţi apărute la editura şi tipografia Magic Print Oneşti, dar şi comunicările ştiinţifice de înaltă ţinută ale tuturor participanţilor din cadrul celor două zile de simpozioane şi dezbateri, care au relevat teme actuale şi importante privind istoria, cultura, spiritualitatea şi tradiţiile româneşti.
Aş semnala, în acest context, propria mea contribuţie (aflată în continuitatea şi complementaritatea celor spuse anterior de directorul Ligia Fulga), concretizată printr-o prezentare a elementelor de cultură tradiţională românească incluse de UNESCO în Patrimoniul Cultural Intangibil al Umanităţii, prin care mi-a propus să expun patru dintre ritualurile complexe şi genurile muzicale care au fost incluse de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii: Doina, Colindatul de ceată bărbătească, Ritualul Căluşului şi Jocul fecioresc. Despre actualitatea şi necesitatea acţiunilor privind identificarea, continuitatea şi păstrarea elementelor de patrimoniu cultural tradiţional, despre factorii perturbatori, care determină distorsionarea, abuzarea şi deturnarea termenilor consacraţi (ducând, în cele din urmă, la confuzii privind relaţiile dintre facere şi contrafacere în cazul bunurilor culturale tradiţionale, în privinţa preluării, păstrării, valorificării, receptării şi transmiterii mai departe a ritualurilor, tradiţiilor şi repertoriilor strămoşeşti) şi, nu în ultimul rând, despre inerţia instituţiilor abilitate, dar şi a comunităţilor locale privind toate aceste elemente definitorii ale culturii şi spiritualităţii româneşti, voi reveni cu un articol amplu, găzduit într-unul din numerele viitoare ale publicaţiei „Condeiul ardelean”.
Cu aceste gânduri, salut şi felicit încă o dată pe toţi ostenitorii (deopotrivă organizatori şi participanţi) care au contribuit la organizarea exemplară a ediţiei a XXIV-a a Zilelor „Andrei Şaguna”, aflate, în acest an, sub semnul celor două decenii în slujba istoriei şi culturii româneşti.