Ziua Culturii Naţionale - Eminesciana 2018, sărbătorită la Biblioteca Municipală „George Sbârcea” din Topliţa

Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită şi la Biblioteca Municipală „George Sbârcea” din municipiul Topliţa, judeţul Harghita. Am sărbătorit 168 de la naşterea lui Eminescu. Unii elevi şi profesori au participat la evenimentul de la bibliotecă, alţii au luat parte la alte manifestări organizate în şcolile din urbe sau din localităţile învecinate. Indiferent unde am ales să fim în această zi plină de evenimente, o parte din gândurile fiecăruia dintre noi s-au îndreptat către una dintre cele mai impunătoare personalităţi din cultura românescă: marele om de litere Mihai Eminescu. 15 ianuarie este ziua când, indiferent din ce zonă, oraş sau localitate suntem, ne unim cu toţii într-un gând şi sărbătorim împreună cultura şi pe Eminescu. Multe evenimente au loc anual în această zi şi chiar dacă probabil conţinutul variază, esenţa este aceeaşi.
Pentru Eminescu…
La Biblioteca Municipală „George Sbârcea” am avut parte de un eveniment în care s-au îmbinat mai multe arte: poezia, muzica şi grafica. Manifestarea a fost deschisă de momente muzicale dăruite de artiştii Ansamblului „Rapsodia Călimanilor” al Centrului Cultural Topliţa. Au cântat pe versuri eminesciene Dragomir Raita, Alexandru Olteanu, Carmen Antal-Cujbă, Livia Harpa, Bodor Lorand şi Augustin Zoga. Au recitat versuri de Eminescu, dar şi creaţii proprii elevi de la Şcoala Gimnazială „Miron Cristea”, de la Liceul Teoretic „O.C. Tăslăuanu” şi de la Liceul „Kemeny Janos”. Au mai recitat versuri şi o parte dintre autorii care publică în revista literară Toplitera. La bibliotecă s-a pregătit o expoziţie de carte cu volume de Eminescu, iar la cerinţa organizatorilor am contribuit şi eu cu o serie de ilustraţii pe teme eminesciene, astfel că am organizat o mini-expoziţie de grafică în care a predominat tema trecerii timpului. În cadrul evenimentului au fost prezentate şi două cărţi apărute în 2017 la Topliţa. Este vorba despre Paradoxul identităţii, aparţinând prof. Octavian Bucur (alias Octav Ardelean), cu o prefaţă scrisă de prof. Doina Dobrean, despre care prof. Ilie Şandru spunea că este „un roman cu tentă filosofică” şi, totodată, „cea mai bună carte semnată de Octavian Bucur până în prezent”. A doua carte prezentată a fost Lada de zestre, editată de Asociaţia „Flori Topliţene” cu sprijinul Consiliului Judeţean Harghita. Volumul cuprinde versuri vechi din zona Topliţei culese în timp de interpreta Livia Harpa, puse pe partituri de prof. Bodor Lorand şi prezintă câteva colecţii formate din piese de port popular din zona de nord a judeţului Harghita. Prefaţa volumului aparţine prof. Ilie Şandru, care a făcut referire la cultura populară din zona Topliţei.
Prof. Ilie Şandru a vorbit despre Eminescu, despre importanţa operei sale în cultura românească, despre cât de actuală este şi azi această operă şi despre legătura acestuia cu Ardealul, unde a debutat literar. Se ştie că în 1866, anul primelor manifestări literare, Eminescu a călătorit în Ardeal, prilej cu care ar fi trecut şi prin Topliţa. „Oricâte sentimente şi idei se întreţes în opera lui Eminescu, oricât de variate sunt atitudinile sale, toate scrierile îi sunt străbătute de un suflu nou, distictiv, în care sunt prezente toate problemele esenţiale ale românismului”, a spus prof. Ilie Şandru, care a subliniat afirmaţia lui Dumitru Murăraşu, pe care îl citează: „Pentru naţiune, Eminescu are o dragoste care merge până la idolatrie, din naţiune a făcut el categoria socială supremă căreia totul i se subordonează. Vasile Gherasim afirma că „pentru noi românii, Eminescu este acel reprezentant genial al spiritului naţional în a cărui operă aflăm sintezele, dorinţele şi aspiraţiile neamului nostru”. Să nu uităm nici vorbele lui Ibrăileanu, vorbe care pot fi rostite şi acum, şi anume că „de la opera lui Eminescu s-au perindat atâtea şcoli literare, atâtea curente şi atâtea mode care uneori păreau că-l întunecă, dar el rezistă mereu şi apare mereu strălucitor ca şi Luceafărul său”.
La colegiul care poartă cu mândrie numele marelui poet, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, s-a desfăşurat o manifestare asemănătoare la iniţiativa Catedrei de Limbă şi comunicare şi a Bibliotecii şcolare care a cuprins o prezentare de carte, o expoziţie de carte şi de desene inspirate din opera poetului şi, bineînţeles, s-au recitat poeme. Cartea Paradoxul identităţii a fost prezentată şi aici.
(…) Dar de-ale vieţii valuri, de al furtunii pas / Abia conture triste şi umbre-au mai rămas. / … / Şi când gândesc la viaţa-mi, îmi pare că ea cură / Încet repovestită de o străină gură, / Ca şi când n-ar fi viaţa-mi, ca şi când n-aş fi fost. / Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, / De-mi ţin la el urechea - şi râd de câte-ascult / Ca de dureri străine? ... Parc-am murit demult., scria, la 1 septembrie 1876, poetul cu preocupări filosofice. În ultimele versuri din Melancolie, poetul priveşte în viitorul din care el lipseşte şi parcă se simte grija acestuia legat de cum va fi perceput şi înţeles de generaţiile de dincolo de timpul său. E ca şi cum poetul ne-ar adresa aceste cuvinte nouă, acum. Noi nu l-am uitat şi am ales acestă zi din an pentru a ne reaminti permanent. Cu siguranţă nu vor uita nici cei ce vin după noi.

Categorie: