Ziua Culturii Naţionale, la Sfântu-Gheorghe

Ca în fiecare an, ZIUA CULTURII NAŢIONALE a fost marcată de o serie de activităţi, organizate în şcoli şi în alte instituţii, astfel încât literatura română şi muzica să aducă, în faţa publicului larg, creaţiile de valoare care, prin perenitatea lor, au conservat adevărul, binele şi frumosul, deopotrivă cu talentul şi geniul marilor personalităţi, precum Mihai Eminescu, George Călinescu, George Enescu, Gheorghe Zamfir…
La Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, am organizat scenarii didactice în care dialogul, lectura, recitalul, eseul au avut, în prim-plan, viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, poetul nostru naţional, al cărui geniu şi contribuţie la dezvoltarea literaturii române rămân incontestabile. Elevii i-au citit biografia şi au comentat aspecte importante legate de pasiunea sa de a citi, mai ales literatură şi filosofie germană, dar şi de fascinaţia lui Eminescu pentru opera poetului Johann Christoph Friedrich von Schiller, considerat unul dintre „părinţii poeziei germane” (pe care l-a şi tradus). Apoi au vorbit despre debutul scriitorului („De-aş avea”) şi despre capodopera sa („Luceafărul”), despre sfârşitul tragic, despre poezia prezentată în revista bilingvă „The Albatross” a Clubului de lectură „The Albatross” („Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”) şi despre informaţiile din pliantele editate de profesor Ligia Dalila Ghinea (Oltiţa Oltyan, Cristina Argesal, Dumitriţa Baciu, Ştefana Olar, Iulia Bularca, Alina Chiriluş, Clementina Prutianu, Diana Logofătu, Sebastian Tomescu). La clasele gimnaziale, câteva eleve talentate, coordonate de subsemnata, au recitat fragmente din poemele „Luceafărul” (Vivien Suciu), „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” (Daria Alina Bugnar), „Scrisoarea III” (Miruna Ştefan), „Floarea albastră” (Anastasia Marin) şi „Doina” (Ioana Boitiş).
Ziua a continuat cu alte activităţi, menite să pregătească concursul de a doua zi, din lirica eminesciană, organizat de alţi membri ai catedrei de Limba şi literatura română.
Având în vedere că Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită an de an şi la Centrul Ecleziastic şi de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din municipiu, într-un firesc al tradiţiei, şi anul acesta publicul a avut ocazia să participe la o activitate desfăşurată pe parcursul a trei ore, în care muzica, poezia, proza, critica literară şi arhivistica au pus în valoare frumuseţea şi diversitatea creaţiilor literare, ca o simbioză trecut-prezent.
Astfel, în prima parte a întâlnirii, după cuvântul de deschidere rostit de Pr. dr. Sebastian Pârvu, directorul Centrului Ecleziastic, a avut loc lansarea distopiei „Cimitirul eroilor”, un roman-parabolă scris de Adrian Lesenciuc (preşedintele Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România), publicat de Editura Libris, Braşov, 2017, şi prezentat de profesor Ligia Dalila Ghinea, scriitorul Cătălin Stanciu (USR Braşov) şi Virgil Oniţă (director Libris, Braşov), dar şi un dialog al scriitorului cu cititorii interesaţi de atmosfera cazonă din carte sau de drama personajului care trebuie să aleagă între a-şi face datoria în armată sau a se salva prin credinţă.
După o pauză în care autorul a dat autografe cititorilor săi, a urmat Conferinţa „Mihai Eminescu şi idealul naţional de Unire” şi dr. Ioan Lăcătuşu a prezentat materialul semnat de prof. dr. Catinca Agache (Iaşi), iar F. Teacă (Voineşti) a citit o succintă prezentare a cercetărilor sale, din arhivele Centrului „Mitropolit Nicolae Colan”, intitulată „Mihai Eminescu în surse arhivistice covăsnene”.
În continuare, profesorul Mihai Trifoi (Bixad) a prezentat volumul „Jertfă de seară”, semnat de părintele Ioan Tămaş Delavâlcele şi publicat la Editura „Eurocarpatica”, 2017, iar M. Aionesei, revista de literatură, artă şi civilizaţie, „Rotonda valahă” (Târgovişte).
Dacă activitatea a debutat cu versurile poeziei eminesciene, „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, recitate de profesor Ligia Dalila Ghinea, finalul manifestării dedicate culturii române a aparţinut muzicii. Tripletele Oprea (Covasna) au interpretat, la chitară, câteva piese care au stârnit aplauzele celor prezenţi şi, astfel, atmosfera de sărbătoare a fost încălzită de glasurile tinerelor talente.
În loc de concluzie, putem spune că ZIUA CULTURII NAŢIONALE aduce laolaltă românii, an de an, pentru a sărbători împreună ZIUA DE 15 IANUARIE, pe care părintele de la Rohia o numea „Ziua Sfântă” a tuturor românilor, a tuturor celor ce îl celebrează pe Mihai Eminescu, poet naţional, universal şi, după cum spunea Petre Ţuţea, „românul absolut”.

Categorie: