Şi din stâncă brazii cresc
Pe pământul strămoşesc,
Şi din piatră apa iese,
Printre lunci, covoare ţese,
Şi din iarbă floarea creşte,
Dacia, rai şi poveste…
Miroase a fân cosit,
Plaiul ce l-am moştenit,
Cu ţarini, livezi şi vii,
Râuri, munţi, păduri, câmpii.
Soarele mângâie glia,
Noaptea şopteşte câmpia… Read more about Din volumul „TĂCERI DE TOAMNĂ”
