prof. Georgeta Ciobotă (Alba-Iulia)

ESTE BINE CĂ EUROPA NU LE MAI TOLEREAZĂ UNGURILOR SĂ CEARĂ TERITORII DE LA ŢĂRILE VECINE!

Iniţiativa legislativă a deputatului Bogdan Diaconu vine ca o replică dreaptă la intenţia maghiarilor de a emite legi antiromâneşti şi întăreşte convingerea că România va continua să fie o Ţară întreagă: „stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Read more about ESTE BINE CĂ EUROPA NU LE MAI TOLEREAZĂ UNGURILOR SĂ CEARĂ TERITORII DE LA ŢĂRILE VECINE!

Categorie:

MIHAI EMINESCU - EXCELENŢA NOASTRĂ NAŢIONALĂ

125 de ani de la moartea poetului

Zadarnică trudă a celor care au încercat, în ultimii ani, să-l coboare pe Eminescu în „debara”, să-l doboare din vârful coloanei de valori eterne ale Literaturii Române! Eminescu nu poate fi urnit din înălţimile în care harul creaţiei l-a aşezat, Eminescu nu poate fi târât în mocirla minciunii, a josniciei. Read more about MIHAI EMINESCU - EXCELENŢA NOASTRĂ NAŢIONALĂ

Categorie:

ROMÂNI, ATENŢIE LA REGIONALIZARE!

UCRAINENII AU DORIT FEDERALIZAREA ŞI S-AU ALES CU FĂRÂMIŢAREA

Redăm mai jos un articol publicat în ziarul „Adevărul” din 10 mai 2010. Read more about ROMÂNI, ATENŢIE LA REGIONALIZARE!

Categorie:

„DREPTATEA” UNGURILOR DIN ROMÂNIA

Să auzi, să vezi şi să te minunezi: ungurii oferă drepturi românilor în România!
Este un mare merit al ziarului „Condeiul ardelean” că publică în paginile sale secvenţe din presa maghiară, acţionând, în felul acesta, spre informarea românilor despre caracterul duşmănos al acestei etnii, care se bucură de prea multe drepturi în această Ţară a lui Dumnezeu, în timp ce rămăşiţele ungureşti din celelalte ţări ieşite din umilinţa austro-ungară nu se bucură de superdrepturi, aşa cum se întâmplă în România.

Categorie:

,,CELĂLALT CHIP AL ADEVĂRULUI”

Niciodată, indiferent de conjunctura în care ne-am afla, nu trebuie să uităm, nu trebuie să tăcem. Noi, românii, nu suntem oameni care omoară oameni, aşa cum binemeritau criminalii reveniţi îmbătaţi de ură în Transilvania. Şi nu am omorât, dar suntem datori să nu uităm. Avem măcar această datorie faţă de morţii noştri, dacă atunci n-am putut să-i apărăm! Ne îndatorează Istoria!
Read more about ,,CELĂLALT CHIP AL ADEVĂRULUI”

Categorie:

PĂMÂNTUL!!! ADUNĂ-ŢI, ŢARĂ, FIII ACASĂ ŞI FĂ-I STĂPÂNI PE PĂMÂNT!

Aflată într-un semicerc al celui mai mare fluviu vest-european, cu un teritoriu străbătut de ape generoase, izvorâte din pântecele Carpaţilor, ale căror debite îl sporesc considerabil pe cel al faimosului fluviu, România deţine partea Europei cu cele mai multe şi variate bogăţii. De aceea, în momentul sfârşitului de an 1989, când s-a schimbat regimul, la graniţele ţării stăteau şacali care aşteptau ahtiaţi să pătrundă, să distrugă, să se înfrupte. Şi au distrus tot.

Categorie:

DOMNII ROMÂNI, ŢARA ŞI POPORUL

Din adânc de istorie, traversând secolele până astăzi, vremurile au înscris pe filele de calendar românesc nume care au stat în fruntea maselor, pe care le-au îmbărbătat cu fapte, le-au amplificat tăria prin îndemnuri curajoase, cultivând sentimentul că Domul sfânt al libertăţii a necesitat un fundament al sacrificiului, aşa cum cere Mihai Viteazul oştenilor săi: „Nu vă urez viaţă, căpitanii mei,
Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei!
Ce e viaţa noastră în sclavie, oare?
Noapte fără stele, ziuă fără soare.
Cei ce rabdă jugul şi-a trăi mai vor

Categorie:

DE ZIUA TA, EMINESCU…

164 de ani de la naşterea poetului
Îngenunchem din nou în faţa ta, moşnege,
Cu toţii ne mirăm ce tânăr ai rămas!
Şi căutăm mereu noi mreje să ne lege,
Să te purtăm în suflet până în ultim ceas. Măiestrului tău vers suntem moştenitori,
În care ai cântat frumoasa „floare-albastră”
Şi-ai aşezat o ţară în piscul de valori,
Pentru români, spre lume, larg deschizând fereastră. Cum tu respiri etern în tot ce-i românesc,
Ţi-ai adâncit fiinţa în veacuri de istorii,
Şi mândru ai cântat trecutul vitejesc,
Prin tine retrăim momentele de glorii.

Categorie:

PĂMÂNTUL

Pe unde calci zilnic, române,
E româneasca noastră glie,
Niciunde hrănitoare grâne
Nu cresc ca-n marea ta câmpie!

Cântat de marii noştri barzi,
Pământu-i „leagăn şi mormânt”,
Păstrat din veacuri până azi,
El, pentru noi, e „scump şi sfânt”.

Apele ce curg la vale
Doar lacrimă de izvor sunt
Din inima plină de jale
A celor morţi sub legământ.

Avem în pământ rădăcini
Mult adâncite-n veacul dacic,
Nu pot fi smulse de străini,
Că sunt sudate-n lanţ carpatic. Read more about PĂMÂNTUL

Pagini

Subscribe to prof. Georgeta Ciobotă (Alba-Iulia)