prof. univ. dr. Petre Ţurlea (Ploieşti)

Cu privire la lupta pentru Transilvania în perioada interbelică*

Principala caracteristică a relaţiilor dintre români şi unguri, în perioada interbelică, a fost revizionismul, dinspre Budapesta, şi antirevizionismul, dinspre Bucureşti. Aceeaşi caracteristică şi în relaţiile dintre România şi Ungaria. Ca urmare, raporturile dintre cele două state au fost permanent de adversitate, cu consecinţe negative pentru amândouă.
Read more about Cu privire la lupta pentru Transilvania în perioada interbelică*

Categorie:

Regionalismul românesc transilvănean la începutul perioadei interbelice în ierarhia greco-catolică

La începutul perioadei interbelice a avut loc un fenomen ale cărui manifestări puteau să frâneze opera de închegare a României Mari. Este cunoscut sub numele de regionalism. S-a manifestat în toate regiunile unite cu România, dar mai ales în Transilvania. Îl întâlnim în plan cultural, bisericesc, politic. A avut o anume influenţă asupra relaţiilor dintre români şi unguri, cei din urmă încercând să-l stimuleze.
*
Read more about Regionalismul românesc transilvănean la începutul perioadei interbelice în ierarhia greco-catolică

Categorie:

PROTESTE ALE UNOR UNGURI DIN TRANSILVANIA DE NORD-EST ÎMPOTRIVA ADMINISTRAŢIEI HORTHYISTE

Notă: Materialul ce urmează face parte dintr-o carte în curs de apariţie la Editura Enciclopedică - Trianon 100. Români şi unguri, vol. II, 1940-1945, Bucureşti, 2018 (vol. I, 1918-1940, apare în 2017, iar vol. III, 1945-2018, în 2019) Read more about PROTESTE ALE UNOR UNGURI DIN TRANSILVANIA DE NORD-EST ÎMPOTRIVA ADMINISTRAŢIEI HORTHYISTE

Categorie:

1928, Alba-Iulia şi trădarea Prinţului Carol*

Trăind în exil în Occident din 1925 - în urma aventurii cu Elena Lupescu, aventură folosită de prim-ministrul I.I.C. Brătianu pentru a-l înlătura de la succesiunea la Tron -, prinţul Carol aspira, după moartea tatălui său, Ferdinand, în 1927, să vină pe Tronul României, detronându-şi fiul minor, Mihai. Pentru a-şi atinge scopul a încercat o mulţime de metode, unele imorale, altele de-a dreptul aventuriste, şi nu s-a dat înlături chiar de la trădarea intereselor României. Read more about 1928, Alba-Iulia şi trădarea Prinţului Carol*

Categorie:

REROMÂNIZARE ÎN TRANSILVANIA INTERBELICĂ

Conceptul de reromânizare este cunoscut mai ales pentru perioada de după 1930, în regiunea locuită majoritar de secui. Reromânizarea a fost acuzată, de către reprezentanţii revizionismului maghiar, ca fiind o acţiune inventată şi condusă de Statul Român pentru a lovi în maghiarimea transilvăneană. Documentele de arhivă demonstrează, însă, că reromânizarea - în domeniul onomasticii şi toponimiei - a început în 1919; a fost o acţiune spontană a românilor; nu a fost dirijată de Stat; s-a manifestat începând cu zona de Vest a Transilvaniei.
Read more about REROMÂNIZARE ÎN TRANSILVANIA INTERBELICĂ

Categorie:

O dispută între contele Apponyi şi Nicolae Iorga

În 1908, Nicolae Iorga inaugurează la Vălenii de Munte, în judeţul Prahova, cursurile de vară care, în perioada interbelică, vor lua denumirea de Universitate Populară. Acolo a fost pregătită spiritual România Mare, ideea principală propagată fiind aceea a unităţii de neam a românilor, peste graniţele politice existente în acel moment. În Transilvania scopul acestor cursuri a fost imens şi a trezit supărarea furioasă a autorităţilor de la Budapesta. Cel mai supărat s-a arătat contele Apponyi, ministrul Instrucţiunii, autor al legilor de deznaţionalizare a românilor prin şcoală.
Read more about O dispută între contele Apponyi şi Nicolae Iorga

Categorie:

Subscribe to prof. univ. dr. Petre Ţurlea (Ploieşti)