Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) organizează a doua ediţie din Transilvania a manifestării intitulate Insula Secuiască. Prima ediţie a avut loc la digul de la Zetea, eveniment la care au participat peste 1.700 de persoane. Anul acesta, Băile Fortyogo vor fi Insula Secuiască. Am discutat despre manifestare cu Szocs Zoltan, preşedintele fi lialei din Trei Scaune a HVIM. Thot: - De unde ideea de a organiza festivalul Insula şi în Transilvania?
În trecutul apropiat, în urma intervenţiei senatorului Frunda Gyorgy, un proiect de lege semnifi cativ a trecut forţat prin parlamentul român. Datorită acestuia, viaţa ţării va lua un avânt deosebit - în special a maghiarimii minoritare. Nepoţii noştri vor pomeni de Frunda ca de un binefăcător şi, mai mult ca sigur, îi vor dedica lui Gigi şi o statuie!
Hotărârea privind stema satului meu natal, Ilieni, a apărut în Monitorul Ofi cial din 11 mai. În descrierea stemei putem citi că borna de hotar, argintie, reprezintă graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei. După publicarea hotărârii, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna a constatat cu bucurie că textul hotărârii de guvern este important deoarece până acum, autorităţile române au contestat existenţa regiunii istorice cu populaţie majoritar maghiară, pomenite cu consecvenţă de presa română drept aşa-numitul Pământ Secuiesc.
Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) - este pentru prima oară când guvernul ungar a vorbit public despre această formaţiune ca despre un partener în înfăptuirea autonomiei - a menţionat Izsak Balazs, preşedintele CNS, în cadrul conferinţei de presă de la Sfântu-Gheorghe, referindu-se la principalul rezultat al ultimei vizite efectuate în Ungaria.
În data de 11 iulie, la Sângeru de Pădure va fi dezvelit un monument în memoria celor 100 de martiri români executaţi (de bună seamă de către maghiari) la 1848, în localitatea menţionată. Informaţii mai detaliate puteţi citi pe site-ul bisericii ortodoxe din Sângeru de Pădure. Singura problemă este că din câte ştiu, Sângeru de Pădure nu a fost atins nici măcar de adierea vântului revoluţiei de la 1848.
Trianonul reprezintă şi în momentul de faţă o problemă delicată, deoarece în baza dreptului internaţional, partea din Ungaria istorică, denumită Slovacia, actualul teritoriu al Slovaciei, a fost primită în anul 1920 de Cehia. La fel s-a întâmplat şi în cazul Ucrainei Subcarpatice, care face parte în momentul de faţă din Ucraina. Teritoriul afl at sub autoritatea juridică sârbă i-a fost acordat la vremea respectivă Regatului Sârbo-Croato-Sloven. Transilvania, Banatul şi Partium au ajuns sub dominaţia României.
Noul Parlament ungar a propus ca 4 iunie să fi e ziua solidarităţii naţionale. Cu ocazia comemorării a 90 de ani de la semnarea tratatului de pace de la Trianon, pe 4 iunie, la ora 16:30, peste tot în Ungaria vor răsuna clopotele bisericilor reformate şi evanghelice.
Ce au făcut oamenii simpli din Bazinul Baraolt în urmă cu 90 de ani? Şi-au trăit viaţa de zi cu zi. Ce s-a întâmplat odată cu trecerea timpului? S-au schimbat regimurile maghiar şi român. Pe atunci erau încă sub dominaţia Monarhiei Austro- Ungare, dar într-un singur bloc, azi sunt fărâmiţaţi de graniţe şi tot mai puţini. Sunt adunaţi la un loc români, maghiari, saşi, ţigani, evrei. Ne chinuim unul pe altul, în orice situaţie posibilă, să moară şi capra vecinului.
Primim veşti din ce în ce mai grosolane din Slovacia, unde în urma deciziei adoptate de Parlamentul Ungar, a fost adoptată o lege prin care e împiedicată obţinerea dublei cetăţenii de către maghiarii din Slovacia. Această măsură e întreprinsă în statul care nu a fost dispus să revizuiască decretele Benes, decrete care după cel de-al doilea război mondial, au distrus mii de familii de maghiari, saşi şi şvabi, familii care au fost deportate, jefuite. Cei din Slovacia uită că cetăţenia maghiarilor din Ţinutul de Sus a fost, timp de o mie de ani, cetăţenie ungară.
Faptul că maghiarimea nu a împărtăşit soarta dacilor, gepizilor, goţilor etc., stabiliţi în Bazinul Carpatic, care s-au amestecat cu popoarele venite ulterior şi au dispărut de pe scena istoriei, poate fi apreciat drept cea mai mare realizare a regelui nostru Ştefan cel Sfânt.
FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ
Comentarii recente