Literatură

Mioriţa este apreciată de străini ca „una dintre marile creaţii clasice din literatura universală”. Unii dintre noi au înţeles-o greşit şi o dispreţuiesc pentru că nu li s-o fi spus în ce constă valoarea ei. Arăt aici câteva din cauzele care au dus la înţelegerea greşită a Mioriţei, au semănat confuzii sau neadevăruri şi în ce scop anume. Read more about Mioriţa, capodoperă universală

Ilie Şandru este scriitorul profund care îşi asumă pe deplin destinul omului de cultură şi demonstrează, cu fiecare apariţie editorială, un cumul de calităţi ce-i valorizează nu numai temeinicia omului de istorie şi documentaristică, în autenticitatea spaţiului autohton, ci şi modul în care, cu o tehnicalitate aparte, îşi surprinde cititorul, făcând dovada originalităţii scrisului prin care şi-a dobândit profesia de credinţă şi „a recuperat memoria culturală a spaţiului natal, de la tradiţii, la destine ale satului românesc tradiţional şi apoi a abordat teme fundamentale despre Transilvani Read more about ÎN VÂLTOAREA VREMURILOR de Ilie Şandru

Apariţia, la Chişinău, în aprilie 1991, a revistei „Limba Română” se înscrie între momentele istorice petrecute în Basarabia, la sfârşitul ultimului deceniu al secolului XX. Au fost momente înălţătoare, care au dovedit că iubirea de Ţara-Mamă şi conştiinţa naţională a românilor basarabeni nu a putut fi strivită de crunta politică de deznaţionalizare pe care Moscova imperială a desfăşurat-o. Drama acestora a început în acel fatidic an 1812, când „rusul a pus piatră de hotar la Prut şi a rupt biata noastră Moldovă în două”. Read more about Revista „Limba Română” şi fiinţa naţională a românilor basarabeni

Pe suitoarea cărare a mersului nostru prin istorie, începută aici, în cuibarul veşniciei noastre încă din străvechime, Începătorul Lumii, ne-a pus din loc în loc troiţe veghetoare care să ne lumineze şi să ne îndrume paşii pe mai departe spre celălalt capăt al veşniciei. Aceste troiţe au fost şi vor râmâne mereu un Zamolxes, un Burebista, un Decebal, un Mircea, un Ştefan, un Mihai, un Cuza, un Avrămuţ, sfinţi de-nchinăciune când jalea şi durerea sufletului nostru se îndreaptă spre ei, chemându-i să vină şi să mai mântuie odată jertfelnicul şi oropsitul Neam Românesc. Read more about LUI EMINESCU