◊ „Cuvântul crucii celor pieritori nebunie este” (1 Corinteni 1, 18)
- Valeriu Tănasă (Agapia, judeţul Neamţ)
La câțiva ani după lovitura de stat din decembrie 1989, în Catedrala Ortodoxă din Sibiu au intrat câțiva europeni veniți din vestul continentului. Acești „europeni” s-au scandalizat când au văzut că românii făceau prea des semnul crucii. Ba chiar s-au smintit și ne-au declarat înapoiați și posesori ai unor mentalități învechite. Să înțelegem din această atitudine că pentru majoritatea occidentalilor „cuvântul crucii nebunie este”? Dar oare Sfântul Apostol Pavel s-a oprit din propovăduirea sfintei cruci atunci când a primit amenințări de la păgâni și evrei?! Desigur că nu. Dimpotrivă, și-a intensificat mărturisirea Evangheliei la toate neamurile. Iată ce spune în acest sens: „Mie să-mi fie a mă lăuda decât numai în crucea Domnului Iisus Hristos” (Galateni, 6, 14). Cumva voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt a poruncit oștenilor săi să decupeze crucea de pe steagurile Moldovei atunci când s-a confruntat în războaiele cu păgânii?! Evident că nu. Dimpotrivă, a continuat cu mai mult zel să zidească mănăstiri. Și în mănăstirile înălțate către Cer de voievozii noștri creștini stă sfânta cruce și salvarea românilor. Asistăm acum cu îngrijorare cum o mulțime de români plecați în afara Țării se leapădă de Cruce și Ortodoxie! Asta nu înseamnă că noi, cei din Țară, suntem mai bravi! E o evidență că și noi ne-am lepădat de Cruce și ne închinăm cu acrivie idolului numit tehnologie. Se cuvine să nu uităm nicio clipă faptul că prin puterea cea mare a Crucii i-au biruit înaintașii noștri pe toți dușmanii care ne-au călcat Țara. „Dragostea mea este țintuită pe Cruce, și niciun foc al dragostei nu se află în mine pentru vreun lucru pământesc.” [Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Purtătorul de Dumnezeu (Teoforul)] Călugării de la Sfântul Munte Athos fac cruce după fiecare „Doamne Iisuse Hristoase”, în timpul când săvârșesc Rugăciunea minții. Dacă aruncăm crucea, atunci am trădat iremediabil Ortodoxia și România. Însă mulți dintre românii ajunși în străinătate, în mod paradoxal, au descoperit și acolo Crucea, Ortodoxia și Biserica. Dar nu și unele Ambasade ale României din afara Țării, care îi resping pe săracii și amploaiații români, pe care lăcomia fraților din Țară i-a trimis în amară pribegie. Personalul ambasadei are „la evlavie” numai pe românii care au performanțe financiare și pe cei șmecheri și inteligenți. Nu-i doare inima de cei credincioși și scăpătați. Și, astfel, românii au descoperit puterea Crucii născută din suferința despărțirii de Patrie. La cine să strige după ajutor dacă nu la Dumnezeu? Numai așa au aflat puterea Crucii și o primesc cu evlavie în inimă drept păzitoare a sufletului lor. Dacă nu cinstim Sfânta Cruce, atunci ignorăm voința Domnului și nu împlinim cererea expresă a Evangheliei care ne îndeamnă cu blândețe: „Cine vrea să-și salveze sufletul atunci să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie”. Am fost „surghiuniți din rai! Nu pentru distracții, nu pentru serbări, nu pentru jocuri ne aflăm pe pământ, ci pentru a omorî prin credință, pocăință și cruce, moartea care ne-a omorât și pentru a câștiga din nou raiul pe care l-am pierdut”. Așa ne învață Sfântul Ignatie Briancianinov. 95% dintre români vor Shenghen!!! Dar cei care au creat spațiul Schengen sunt iubitori de Cruce și de Ortodoxie? Și dacă acolo nu se cinstește Sfânta Cruce, atunci este sfânt spațiul Schengen? Și dacă nu e sfânt de ce îl căutăm cu atâta poftă? Desigur că pentru lăcomie, pentru desfătare și relaxare. Dar Ortodoxia ne cheamă la jertfa de pe Cruce. Să stăm cu atenție și să discernem, pentru că se vede cu limpezime că nu suntem pe calea cea adevărată. „Eu sunt calea, adevărul și viața”, îi lămurește Domnul Iisus Hristos pe Apostolii care încă nu descoperiseră Adevărul, deși erau cu Mântuitorul Iisus Hristos în fiecare zi. Dar noi cei care trăim acum să nu uităm că Domnul este cu noi… spune El Însuși în Evanghelie. Cuviosul Paisie Aghioritul îi sfătuiește în felul următor pe tineri: „Nu stați la răscruce. Alegeți o cruce potrivită cu mărimea voastră de suflet și apucați pe unul din cele două drumuri (al căsătoriei sau al călugăriei) ale Bisericii noastre și urmați-L pe Hristos în Răstignire, dacă vreți să vă bucurați de Înviere”. Amintim acest apel al Sfântului Paisie fiindcă tinerii în marea lor majoritate nu mai au atenție și respect pentru Sfânta Tradiție și pentru Sfânta Evanghelie. Ignoră, o parte din ei, chiar trecutul și nu li se mai încălzește sufletul pentru strămoșii lor, adică tocmai aceia care i-au adus la lumină. Nu este aceasta o apucătură inspirată de întunericul luciferic și de cei care s-au lepădat de puterea Crucii?
