Când sforarii globalizării ne-au ocupat atipic Țara (în 1989), manevrându-ne ca pe o cireadă în „țarcul” idolilor moderni ai occidentalizării „integraționiste”, nu ne-am închipuit că vom cădea atât de ușor în capcana unei dezbinări de proporții naționale, orchestrate de niște partide politice aflate sub comanda Noii Securități, în care la conducerea Statului Român – indiferent de voința electoratului! – ajung aceleași și aceleași persoane, dubioase, cu misiunea explicită, machiavelică, de a promova Noua Paradigmă, Resetarea, în detrimentul valorilor, românești, consacrate! Nu ar trebui, deci, să ne mire cum de este posibil, la nivel central și teritorial, să avem în fruntea noastră adevărate „găști ideologice”, sfidătoare, care vor cu tot dinadinsul, supărați fiind că nu gândim ca ei, să ne „spele creierele” și să ne facă a renunța la românismul din noi! Uite-așa, stimați cititori, ne-am pomenit și noi, la Sărmașu, cu un primar care, cochetând politic cu „iubitoarea de români” UDMR, nu scapă niciun prilej public de a se lăuda, la câte-o „agapă”, cu faptul că este rudă cu ditamai pesedistul Vasile Dâncu din Cluj, până nu demult ministru al Apărării (!), ajuns din nou pe „cai mari” cu toate că, obținând în 2020 un jenant scor parlamentar de 13,65% voturi la filiala din Cluj, acesta a pozat deseori în ipostaza de ardelean cu iz secesionist (s-a asociat cu „iubitorii de români” Paszkany și Teszari, ca rampă de lansare mediatică a antiromânului declarat Sabin Gherman), de gropar al PSD (a fost în celebra sufragerie a lui Oprea și a cochetat cu transfugiul S. Ghiță) și, nu în ultimul rând, prin implicarea sa „cu cântec”, a stat la baza desemnării lui Iohannis, cel neîntrecut în antiromânism, ca Președinte! Ce să mai zic de faptul că este profesor la școala de cadre a SRI și prieten cu anticonstituționalul general Coldea! Cu siguranță, nu ar fi o problemă că dom’ prim-edil din Sărmașu își imaginează a fi mai înalt dacă se cațără pe umerii altuia, dar când acesta se supără pe un preot că ridică „prea multe statui” cu personalități ale Țării, pe un bibliotecar că îl „agasează” la diferite evenimente cu cântecul „Treceți batalioane, române, Carpații!” și unui profesor de Istorie (nationalist, patriot) îi dă indicații (obstrucționându-l) despre cum anume să își țină discursurile publice (ca nu cumva să îi supere pe maghiari), atunci într-adevăr putem spune că avem de-a face cu un apologet al Noii Normalități, în Era Nouă, care ne arată pe zi ce trece, prin discursuri oficiale tributare unor lozici globaliste („unitate în diversitate”, „minorități” etc.) că rezonează mai degrabă cu Noua Orientare Mondialistă, a Noii Securități, decât cu valorile fundamentale ale Neamului Românesc!
prof. Costel Neacşu (Sărmașu, judeţul Mureș)
