Fondator al școlii moderne de pictură, membru de onoare al Academiei Române, urmat de marii artiști Ion Andreescu și Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu era imaginea către care tindeau generațiile de tineri artiști ai începutului de secol XX. Când spunem Grigorescu ne vin în minte, pe de o parte, o serie de peisaje specifice Școlii de la Barbizon, iar pe de alta, numeroase reprezentări, peisaje și portrete desprinse din viața satului românesc, cu toată frumusețea, firescul și simplitatea ce se desprindea din acesta. Din data de 15 mai 2023, odată cu aniversarea a 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu (1838-1907), Muzeul Național de Artă al României (MNAR) deschide o amplă expoziție ce reunește lucrări majore din patrimoniul instituției, cel mai amplu și valoros din Țară, circumscrise ilustrării celor mai populare teme ale creației sale. Expoziția va fi deschisă publicului până la data de 31 decembrie 2023. O selecție dintre aceste lucrări, de mari dimensiuni, sunt prezentate într-o expoziție cu caracter de avanpremieră în Galeria de Artă Modernă Românească, începând din noiembrie 2022, fiind incluse uleiurile pe pânză cu titlurile: Întoarcerea de la câmp (1901), Întoarcerea de la târg (1905-1907), Fata cu doniță (1888-1893), Turma (1883-1890) și La izvor (1886-1895). „Semnalăm importanta aniversare a pictorului nostru național și anunțăm ampla expoziție pe care i-o vom dedica în anul 2023. Oferim acum publicului spre cunoaștere și delectare doar o mică parte a excepționalele lucrări care vor figura în ceea ce sperăm să fie un mare succes de public al anului viitor. Vizitatorii noștri vor avea ocazia să vadă cele mai reprezentative lucrări ale lui Nicolae Grigorescu într-o etalare expozițională în acord cu cele mai bune practici din domeniu. Ne asumăm, astfel, primii în domeniul patrimoniului de artă, omagierea celui care este considerat fondatorul picturii moderne din România, în acord cu misiunea noastră de reprezentare a valorilor culturale la nivel național”, ne-a declarat Călin Stegerean, director general al MNAR. Viața și opera lui Grigorescu, prin cuvintele unor iluștri oameni de cultură Alexandru Vlahuță: „Viața lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viață simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo și-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele și de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în țara și în făptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos…”. (în: Grigorescu, capitolul Cronologie și concordanțe, București, Editura „Meridiane”, 1978, p.7). Henri Focillon: „Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa… Prietenia cu artiștii francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. […] El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa” (Grigorescu, op. cit., capitolul Nicolae Grigorescu, un classique de la peinture roumaine, p. 45). Camil Ressu: „Grigorescu picta cu plăcere vădită, surâzător, comunicativ, cum îi era chemarea. A pictat într-un stil al epocii lui, în apostrofe mișcătoare, monotone ca și în ritmul doinei, grația spiritului și fanteziei. Opera lui ține un loc nemărginit în admirația publicului, pentru că nici un alt artist, de la dânsul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru” (Grigorescu, op. cit., p. 25). Moștenirea și moștenitorul În 1939, Gheorghe Grigorescu, singurul moștenitor al lui Nicolae Grigorescu, vindea Primăriei orașului Câmpina 200 de tablouri și schițe în peniță, creion și laviu, semnate de pictorul Nicolae Grigorescu. În prezent, acestea se află în Muzeul Național de Artă din București.
Cosmina Marcela Oltean (București)
