Un nou semnal de alarmă: scăderea dramatică a populației de naționalitate română din județele Covasna și Harghita
În perioada 24 iunie – 1 iulie 2023, cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, în organizarea Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), a Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) de sub egida Academiei Române și a Asociației „Ștefadina” din București, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe (MNCR), cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi și Instituții Publice, au avut loc o serie de manifestări cultural-științifice în cadrul proiectului Zilele Andrei Șaguna, ediția a XXXI-a. Programul a cuprins evocări, colocvii, simpozioane, expoziții documentare, lansări și prezentări de carte, întâlniri cu scriitori, manifestări la care au participat peste 50 de oameni de știință și cultură: cadre didactice universitare, cercetători, istorici, sociologi, etnografi, teologi, preoți, profesori, scriitori și alți intelectuali din întreaga Țară, din Germania și SUA, precum și peste 100 de participanți din Sfântu-Gheorghe și din județul Covasna. Ediția din acest an s-a încheiat duminică, 23 iulie 2023, la Dobârlău, cu Nedeia Sânpetrului, serbarea câmpenească, la care au participat peste 100 de membri ai formațiilor folclorice din localitățile Toplița, Întorsura-Buzăului, Sfântu-Gheorghe și Miercurea-Ciuc. Manifestările au început sâmbătă, 24 iunie 2023, prin participarea la Liturghia săvârșită cu ocazia hramului Mănăstirii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Valea-Mare. În după-amiaza aceleiași zile, la statuia Sfântului Ierarh Andrei Şaguna din Sfântu-Gheorghe, la Biserica „din Deal” cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și la Prima Școală Românească, punct muzeal din cadrul Muzeului Carpaților Răsăriteni, au avut loc următoarele momente: slujba de pomenire a membrilor fondatori ai Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna” și ai celorlalte asociații culturale și civice din Sfântu-Gheorghe, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM); evocările aniversare: 40 de ani de la sfințirea Catedralei Ortodoxe din Sfântu-Gheorghe și 100 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” („Biserica din Deal”), iar la Punctul Muzeal „Prima Școală Românească” a fost prezentată comunicarea „150 de ani de la nașterea în veșnicie a Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna. Miercuri, 28 iunie a.c., la Punctul Muzeal „Prima Școală Românească din Sfântu-Gheorghe”, din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, a avut loc „Întâlnirea cu autori de literatură din județele Covasna și Harghita”, manifestare moderată de drd. Tatiana Scurtu și prof. Maria Stoica. Vineri, 30 iunie a.c., la Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu-Gheorghe s-au desfășurat lucrările Simpozionului cu tema Românii din Arcul Carpatic și instituțiile lor identitare în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și a fost vernisată expoziția Biserici ortodoxe și greco-catolice din județele Covasna și Harghita, azi dispărute. În aceeași zi, la hanul „Nufărul”, Reci, a fost prezentată conferința cu tema Ia românească din Zăbala – simbol identitar susținută de Alexandra Hagiu-Pintrijel, ziua fiind încheiată cu un moment „In Honorem” dedicat seniorilor participanți la proiectele cultural-științifice inițiate de organizatori, în ultimii 30 de ani. Programul zilei de sâmbătă, 1 iulie 2023, a cuprins: Simpozionul cu tema Pagini de istorie şi cultură românească (secolele al XIX-lea și al XX-lea); Colocviul naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei; Dezbaterea Memorialistica, expresie a istoriei și spațiu de reflecție; prof. univ. dr. Ioan Scurtu Evocări din vremuri trăite (cu participarea dr. Magdalena Albu, Mihai Nicolae și dr. Ioan Lăcătușu); prezentarea programului Conferinței internaționale Gheorghe I. Brătianu și chestiunea Mării Negre. Actualitatea unei viziuni strategice privind spațiul de securitate din bazinul pontic, organizator Statul Major al Apărării prin Muzeul Militar „Ștefan cel Mare”, filiala Moldova, a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Iași, 29-30 iunie 2023 (dr. Alin Spânu), precum și lansarea și prezentarea unui buchet de cărți și publicații. Cu această ocazie a avut loc înmânarea Premiilor „I.I. Rusu”, ediţia 2023, după cum urmează: dr. Florin Bengean, Reghin – laudatio dr. Liviu Boar și dr. Mihai Suciu; dr. Viorica Macrina Lazăr, Toplița – laudatio dr. Florin Bengean și dr. Alin Spânu; prof. Angelica Stan, Bilbor – laudatio prof. dr. Ciprian Fărcaș; dr. Traian Cepoiu, Cerașul de Câmpie, județul Prahova – laudatio prof. univ. dr. Gheorghe Calcan; Mihaela Aionesei, Târgu-Secuiesc – laudatio drd. Florentina Teacă și drd. Tatiana Scurtu. În mesajele transmise de către Sebastian Cucu, subprefectul județului Covasna, dr. Costel Cristian Lazăr, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, și Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Forumului Civic, s-a apreciat faptul că principala performanță a Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, la aniversarea a 31 de ani de la înființare, o constituie funcționarea neîntreruptă a acesteia timp de trei decenii. Omagiind patronul spiritual al său – Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna -, membrii Ligii au reușit să actualizeze modalitățile folosite de marele ierarh pentru dăinuirea identitară a românilor transilvăneni în contextul geopolitic actual. În același timp, acordând atenție cunoașterii istoriei românilor din Arcul Intracarpatic, conducerea Ligii, împreună cu celelalte asociații membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, a întreprins numeroase demersuri pentru păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor numeric minoritari din județele Covasna și Harghita. Experiența dobândită în cei 31 de ani de activitate, pusă în slujba comunității românești din județul Covasna, poate constitui fundamentul viitoarelor manifestări organizate în concordanță cu provocările actuale ale societății românești și, pe un plan mai larg, cu cele ale Uniunii Europene și ale întregului mapamond. S-a apreciat faptul că, în perioada 1992-2022, la manifestările cultural-științifice organizate de LAS, CEDMNC și CESCH, inclusiv la editarea publicațiilor și volumelor apărute la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, au participat peste 2000 de conferențiari, din întreaga Țară și din comunitățile istorice românești de peste hotare. Cu acest prilej s-a păstrat un moment de reculegere pentru cei aproape 200 dintre aceste distinse personalități (ierarhi, academicieni, cercetători, istorici, etnografi, teologi, sociologi ș.a.) care au trecut la cele veșnice. Comunicările prezentate de către acești distinși colaboratori au fost valorificate editorial, în publicațiile „Angvstia” (17 numere, editate împreună cu MNCR), „Acta Carpatica” (8 numere editate împreună cu Asociația Ștefadina), Buletinul Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, Almanahul „Grai Românesc”, în cele 15 teze de doctorat elaborate cu sprijinul celor două Centre, 35 de volume apărute în colecția „Profesioniștii noștri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica și în cele 100 de volume în colecția „Centenarul Marii Uniri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica. Pentru recompensarea morală a contribuției aduse la studierea realităților complexe din sud-estul Transilvaniei și la sprijinirea afirmării identității românești, în mediul multietnic și pluriconfesional al Arcului Intracarpatic, CESCH și CEDMNC acordă anual premiile „I.I. Russu”, „Pr. prof. Ilie Moldovan” și „Vasile Lechințan”. Începând cu acest an, organizatorii Zilelor Andrei Șaguna au stabilit să fie sărbătoriți conferențiarii seniori care au onorat, de-a lungul anilor, cu participarea domniilor lor, manifestările organizate de cele două Centre. Comunicările prezentate au abordat o gamă largă de probleme referitoare la realitățile complexe din zona multietnică și pluriconfesională a Arcului Intracarpatic și unele proiecte de cercetare, editoriale și civice, valoroase, care pot constitui exemple de bună practică. Și de această dată, a fost tras un nou semnal de alarmă privind scăderea dramatică a populației de naționalitate română, din Arcul Intracarpatic. Astfel, în județele Covasna și Harghita, în care românii sunt numeric minoritari, la recensământul populației și locuințelor din 2021 locuiau doar 76.356 români (42.752, în Covasna și 33.694, în Harghita), față de 103.534, la recensământul din 1992, când în județul Covasna au fost recenzați 54.586 români, iar în județul Harghita 48.948. Rezultă că, în ultimii 30 de ani, populația de naționalitate română, din cele două județe, a scăzut cu aproape 30.000 de persoane (în medie cu 1000 pe an). În prezent, în 24 de unități administrativ-teritoriale din județul Covasna și 48 din județul Harghita există comunităţi mici şi foarte mici, de sub 100 de locuitori români. Toate aceste comunități nu dispun de cadrul instituţional şi nici de resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti. Informații de o mare gravitate sunt prezentate în Expoziția Biserici ortodoxe și greco-catolice din județele Covasna și Harghita, azi dispărute. Conform datelor prezentate în expoziție, din totalul celor 60 de lăcașuri de cult românești dispărute și distruse în ultimele trei secole, în localități din județele Covasna și Harghita, 28 au fost ortodoxe (46%) și 32 greco-catolice (54%). Un număr de 25 lăcașuri de cult (41%), împreună cu comunitățile lor, au dispărut înainte de anul 1918, iar un număr de 35 (59%) după anul 1918. Majoritatea celor dispărute după anul 1918, respectiv 25 de biserici ortodoxe și greco-catolice, au fost dărâmate în perioada 1940-1944, iar credincioșii au fost trecuți cu forța la confesiunile „istorice” maghiare, după Dictatul de la Viena din 30 august 1940. În 55 de așezări etnic mixte din județele Covasna și Harghita, în care au existat biserici ortodoxe și greco-catolice, nu mai este niciun însemn, nicio urmă materială care să amintească despre existența comunităților românești și a instituțiilor lor identitare. Scăderea dramatică a populației de naționalitate română, din județele Covasna și Harghita, afectează profund desfășurarea vieții religioase ortodoxe, a învățământului și culturii în Limba Română. O problemă majoră o reprezintă situația viitoare a parohiilor ortodoxe din localitățile etnic mixte, cu un număr mic de credincioși. În prezent, în judeţele Harghita şi Covasna sunt 33 de parohii ortodoxe care au mai puţin de 30 de credincioşi. Din cauza vârstei medii înaintate a enoriaşilor din comunităţile menţionate şi consecinţele acestei stări de fapt asupra sporului natural al populaţiei, există perspectiva ca majoritatea acestor comunităţi, într-un număr de 20-30 de ani, să dispară etnic şi confesional. În urma scăderii populației școlare, în prezent nu mai există învățământ în Limba Română în zeci de localități din cele două județe, inclusiv în câteva orașe. Românii din această parte de Țară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare. Comunitatea românească din cele două județe a pierdut total puterea de a-şi promova la nivel local interesele şi de a influenţa deciziile majore referitoare la ea, căci gradul său de reprezentativitate nu îi permite acest lucru. În aceste condiții, a fost reiterată necesitatea elaborării, de către Guvernul României, a unui program de salvare identitară a acestor comunităţi şi includerea acestuia în strategia de dezvoltare economică, socială şi culturală a celor două judeţe, în scopul asigurării de noi locuri de muncă şi armonizării convieţuirii interetnice în această zonă binecuvântată din inima Țării. Manifestările organizate s-au bucurat de aprecierea favorabilă din partea participanților, care și-au exprimat disponibilitatea continuării acțiunilor de solidaritate cu românii numeric minoritari din Arcul Intracarpatic. Organizatorii adresează sincere mulțumiri tuturor participanților, colaboratorilor și partenerilor care au contribuit la buna organizare și desfășurare a ediției a XXXI-a a Zilelor Andrei Șaguna și, în primul rând, Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare. Biroul de presă al Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”