Către,
Președinția României,
Parlamentul României – Senatul și Camera Deputaților, Guvernul României, cu ministerele și instituțiile implicate
Spre știință: Biserica Ortodoxă Română, Academia Română, mass-media, toți cei interesați
♦ Motto:
„Pentru cinstirea memoriei lui Avram Iancu (1824-1872), considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, cu merite excepţionale în afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale pe teritoriul strămoşesc, fostul conducător al Revoluţiei Române din 1848-1849 din Transilvania este declarat «Erou al Naţiunii Române»”
(Legea 230/2016).
„Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, / Româna Națiune, ai voștri strănepoți”
(din Imnul de Stat al României).
În vara anului 2024 se vor împlini 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, Erou al Națiunii Române, conducător pașoptist al românilor ardeleni în lupta lor pentru identitate, libertate, dreptate și drepturi milenare călcate în picioare, obligați fiind să și le apere cu prețul vieții a peste 40.000 de români răpuși de către „barbarii de tirani”, în lupte sau pe prispa caselor lor incendiate și spulberate de invadatorii transformați din revoluționari în țara lor, în cotropitori sălbatici în Transilvania autonomă, majoritar română. Pentru sărbătorirea cum se cuvine a acestui jubileu, atât de important pentru români, desigur că veți completa/ elabora legi/ hotărâri/ ordine/ dispoziții care să cuprindă măsuri adecvate și fonduri corespunzătoare. Vă rugăm să aveți în vedere și următoarele sugestii: 1. Legiferarea unei date fixe pentru sărbătorirea nașterii lui Avram Iancu, la aceeași dată în fiecare an, începând cu 2024 („vremea cireșelor” fiind aleatorie). Considerăm potrivită, ca zi fixă, ziua de 20 iulie, de Sfântul Prooroc Ilie, iar „Sărbătoarea nașterii Iancului” să aibă loc și pe Muntele Găina, concomitent cu vestitul Târg care are loc aici anual, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie. În anul 2024, ziua de 20 iulie cade sâmbăta, iar „Sărbătoarea Iancului” s-ar desfășura prin cântec, joc și voie bună concomitent cu Târgul de pe Muntele Găina, duminică 21 iulie 2024. 2. Înființarea unui Comitet interministerial și interinstituțional pentru organizarea evenimentelor ocazionate de împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu sub coordonarea unor conducători ai României, în colaborare și implicare cu Biserica Ortooxă Română, Academia Română, societatea civilă, instituții centrale, regionale, locale etc. 3. Elaborarea unui Program Național și eventual european al sărbătoririi bicentenarului nașterii marelui erou, prin care: 3.1. să fie stabilite manifestările și evenimentele locale, regionale și centrale, activități de tipărituri, emisiuni speciale radio-TV, emisii bancare, filatelice, numismatice; conferințe, simpozioane, excursii tematice cu elevii, dezveliri de plăci, busturi, monumente noi pentru cunoașterea și cinstirea marelui Erou și repararea/ amenajarea celor existente; 3.2. să se specifice nominal responsabilitățile detaliate pentru locațiile și traseul oficialităților pe zile și ore a Sărbătorii Naționale a jubileului nașterii Iancului (exemple: Casa Avram Iancu de la Vidra, unde s-a născut, Câmpeni, Abrud, Țebea, Muntele Găina, Târgu-Mureș, Cluj, Deva); 3.3. să fie stabilite în amănunt și legiferate fondurile, condițiile și logistica necesară. 4. Demararea proiectării, asigurarea fondurilor necesare și punerea în anul 2024 a pietrei de temelie la 2 lucrări importante, necesare pentru cunoașterea și cinstirea memoriei lui Avram Iancu și a luptătorilor săi, cerute cu insistență de mulți membri, colaboratori și simpatizanți ai noștri. 4.1. Construirea unui Mausoleu complex la Țebea pentru luptătorii români care s-au jertfit pentru libertatea și drepturile Națiunii daco-române, amplasat în afara incintei actualului Pantheon, cu sau fără deshumări, cu amenajări concepute de arhitecți pe o suprafață generoasă, cu eventuale exproprieri, cuprinsă între linia ferată, câmpul și dealurile din spatele actualului Cămin Cultural, în care să se regăsească un monument, un muzeu, săli de conferințe și spectacol, bibliotecă, parcări, spații comerciale și de cazare, puncte de informare și facilități turistice ș.a. Proiectul să cuprindă și refacerea zidului exterior al actualei incinte a Pantheonului. În acest sens a acționat și Asociația noastră, după puterile și atribuțiile sale, prin donații, documentații, conceperea și montarea a 42 de plăci de marmură și granit, dintre care în Pantheonul de la Țebea în număr de 15. Redăm atașat câteva dintre inițiativele și mesajele de susținere a acestui proiect de anvergură, care se regăsesc publicate pe site-ul Asociației și Revista „Țara Iancului”, nr. 3, 4 și 5: a) „Proclamația de la Țebea, din data de 12 dec. 2009”; b) primii 1000 de cetățeni (până în anul 2010), susținători și donatori pentru un Mausoleu la Țebea; c) puncte de vedere ale unor instituții, personalități și persoane privind un Mausoleu la Țebea; d) nume de eroi, martiri, și luptători care ar trebui gravate cu litere aurii în marmură sau granit pe zidul exterior, reamenajat și înălțat al Pantheonului existent de la Țebea, cuprins în viitorul Mausoleu. 4.2. Construirea la Deva (singurul municipiu capitală de județ din Transilvania care nu are măcar un bust închinat lui Avram Iancu) a unui monument în cinstea lui Avram Iancu și luptătorilor săi, prilejuit de lupta și capitularea la Deva, în 18 august 1849, a unei părți a armatei cotropitoare ungare (8000 de ostași, 350 ofițeri, 42 tunuri, 12 steaguri), de față fiind Avram Iancu, Axente Sever, Simion Balint (apud Ghidul municipiului Deva, ed. 2016, vol. 1, p.157-159). 5. Extinderea atribuțiilor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și altor instituții oficiale, pentru „cinstirea eroilor patriei” (HG 635/ 2004 react.), cât și pentru cinstirea eroilor Națiunii daco-române multimilenare, precum Avram Iancu și „mărețele umbre” – Mihai, Ștefan, Corvin -, firesc fiind să aibă cinstirea și protecția Statului Român ca eroi ai Patriei. De asemenea, considerăm că Avram Iancu și luptătorii săi ar trebui să se regăsească în lista morților de război, iar mormintele și operele comemorative ale acestora să aibă regimul celor de război, prin adaptarea corespunzătoare a Legilor 379/ 2003 și 286/ 2015, privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, care să cuprindă și eroii Națiunii daco-române multimilenare, și nu doar pe cei de după anul 1877, așa cum este în prezent.
Cu stimă și mulțumiri, președinte fondator, ing. Ioan Paul Mărginean
