Demersul expoziţional inedit, prezentat, în premieră, anul acesta, la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea şi itinerat acum la Cluj-Napoca, cuprinde peste 100 de lucrări de pictură, sculptură și grafică, din toate etapele de creaţie ale artistului, care nu au mai fost expuse public niciodată în România. Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), în colaborare cu Asociaţia pentru Sprijinirea Artelor Frumoase (ASAF), Institutul Cultural Francez, Ambasada Statului Israel, Galeria Rotenberg-Uzunov și Centrul de Interes, prezintă, în perioada 27 iulie – 6 august 2023, expoziţia retrospectivă de pictură, sculptură şi desen a artistului israelian de origine română, Samy Briss, intitulată Mémoires. Vernisajul are loc joi, 27 iulie 2023, ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, Piața Unirii, nr. 30), în prezența artistului expozant şi a iniţiatorului şi curatorului expoziţiei, istoricul de artă Adina Renţea, preşedintă a Asociaţiei pentru Sprijinirea Artelor Frumoase (ASAF), specialistă cu peste 30 de ani de experienţă muzeală. Alături de cei doi se va afla şi invitatul lor special, prof. univ. dr. Florin Ştefan, prorector al Universităţii de Artă şi Design (UAD) din Cluj-Napoca, președinte și director executiv al Centrului de Interes. Oficiile de gazdă îi revin istoricului Lucian Nastasă-Kovács, manager al Muzeului de Artă Cluj-Napoca, iar responsabilitatea privind coordonarea organizării expoziției îi revine muzeografului Alexandra Sârbu. După 12 ani de la prima şi ultima expoziţie în România, Samy Briss, personalitate remarcabilă a lumii artistice internaţionale, se întoarce acasă, pentru o expoziţie retrospectivă care însumează peste 100 de lucrări de pictură, sculptură şi desen. „În creaţia sa, realul şi imaginarul coexistă într-o spectaculoasă retorică picturală, care-l individualizează. Prin lumina, care se degajă din interiorul lucrărilor, cu spectacolul devenit parte integrantă a viziunii plastice, Samy Briss relaţionează treptele dintre material şi imaterial, dintre sacru şi profan. Este un artist care pictează viziuni ale extazului, expresii picturale ale gândurilor spirituale, imagini ale universului interior”, consemna iniţiatorul şi curatorul expoziţiei, Adina Renţea. De la MACN aflăm despre artist că s-a născut pe plaiuri moldave, la Iaşi (18 mai 1930), în cartierul situat între Teatrul Național, grădina lui Avram Goldfaden (cel care a fondat la Iaşi, în 1876, primul teatru profesionist în limba idiș din lume) și capodopera arhitecturii religioase, Biserica Trei Ierarhi. A urmat Institutul de Arte Plastice din Bucureşti şi, concomitent, între anii 1950 și 1954, a frecventat atelierul pictorului Camil Ressu. Studiile efectuate în proximitatea modelatoare a lui Camil Ressu i-au impus ideea rigorii şi autoexigenţei, pe fondul unei libertăţi de expresie asumate, concepte pe care Briss le-a deprins imediat în preajma acestui artist emblematic, personalitate marcantă a artei românești, membru titular al Academiei Române. Inventiv şi tenace, Samy Briss a făcut din creativitate o formă de expresie a eului profund, de valorificare a dialogului cu vizualul, esenţializat în expresii memorabile. Ecourile copilăriei ieşene, arhitectura vechilor clădiri monumentale din frumosul oraş moldav îl vor însoţi, ca o sugestivă recuperare a unui timp și a unui loc, toată viaţa. Între anii 1955 și 1957 a participat la primele expoziţii de pictură şi grafică. A realizat decoruri și costume de teatru și a lucrat ca asistent la catedra de scenografie de la Institutul de Teatru din București, în preajma unor viitori mari regizori. În 1957, a expus pentru prima dată la Trienala de Gravură din Elveția, unde a reprezentat România. În 1958, Samy Briss, ca mulți intelectuali români, a devenit una dintre victimele valului de „realism socialist”, arta oficială impusă de regimul comunist. În acest context, prima sa expoziție de pictură de la București a fost interzisă. A părăsit România împreună cu familia, la sfârşitul anului 1959. După o lungă călătorie prin Europa, trecând prin muzee şi galerii de artă din Viena şi Napoli şi realizând nenumărate schiţe ale vremurilor trăite, a ajuns, cu vaporul, la Haifa, în Israel. Israelul l-a apropiat de valorile şi simbolurile iudaice, de temele biblice, de tradiţiile, sărbătorile şi arta muzicanţilor kletzmeri și de muzica populară evreiască, elemente identitare pe care le vom regăsi, desigur, reflectate în opera sa. Tot în acea perioadă l-a cunoscut pe cofondatorul „Mișcării Dada”, Marcel Iancu, de care-l va lega o prietenie fructuoasă și decisivă pentru tot restul carierei. Din 1961-1966, de numele său se leagă realizarea unor decoraţiuni murale pentru spitale, biblioteci, hoteluri, instituţii publice. La îndemnul sculptorului Dani Karavan, cel care a realizat uriaşa sculptură a zidului din parlamentul israelian, Knesset, numită Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului, Samy Briss a expus pentru prima dată la Tel Aviv și, până în 1970, a participat la mai multe expoziții de grup, în Israel și în străinătate. Începutul anului 1971 i-a adus artistului primul contract cu adevărat important. Galeria pariziană „Romanet” l-a invitat să expună la Paris şi i s-a propus un contract de exclusivitate pe 5 ani. Cu o condiţie: să se mute la Paris. Odată acceptat contractul, au urmat, din 1972, primele sale expoziții în Franţa, Statele Unite și în întreaga lume. Contactul direct, cu experienţe din arealul stilistic al lui Picasso, Paul Klee,Victor Brauner sau din repertoriul lui Braque ori al pictorului din Vitebsk, Marc Chagall, i-au reconfigurat lui Samy Briss patrimoniul de imagini din spaţiul românesc, israelian, francez şi din alte areale culturale. Ca o recunoaştere a artei şi aprecierii de care se bucură opera sa la nivel internaţional, în 2019, Samy Briss a primit titlul de „Chevalier des Arts et des Lettres”, din partea guvernului francez, la propunerea marelui om teatru şi bunului său prieten, Georges Banu. Expoziţia Mémoires este cel mai amplu demers din România care vizează arta lui Samy Briss. Peste 110 lucrări de pictură, sculptură, desen, neexpuse niciodată „acasă”, reprezintă patrimoniul acestei expoziţii. Ele vor fi completate cu repere din viaţa personală şi artistică, neeexpuse, de asemenea, în România. Fotografii din atelier, invitaţii la expoziţiile personale şi de grup din lumea întreagă, documente cu importanţă majoră în devenirea sa, scrisori de la personalităţi importante ale lumii culturale internaţionale, extrase din cronici semnate de mari nume ale presei cotidiene şi de artă, referitoare la opera sa, se vor regăsi, de asemenea, în expoziţie. O menţiune aparte: afişul expoziţiei interzise în România, în anul 1959, precum şi câteva dintre lucrările care ar fi trebuit să facă parte din acel demers, păstrate cu grijă de artist, vor întregi acest proiect expoziţional. „Arta este expresia spiritului uman. Unde este sufletul în munca mea […], ei bine, cu siguranță că este din cap și scapă prin mână […]. Cel mai rău lucru posibil pentru pictură este să impui o formă și să-l privezi pe pictor de libertatea sa. Este criminal, este criminal, ucide totul. Eu am trăit asta, a trebuit să trec prin asta […]. Tot ceea ce am de spus este spus prin pictura mea. Există doi creatori în spatele fiecărei lucrări de artă: persoana care a făcut-o și persoana care o privește. Pictura este o invitație la descoperire și la surpriză, din care oricine poate vedea și lua orice de care are nevoie, pentru a purta cu el în propria călătorie prin viață”, mărturisea Samy Briss despre crezul său artistic. Expoziția va rămâne deschisă publicului până în data de 6 august 2023, de miercuri până duminică, inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00. Ultimul bilet de intrare va fi emis la ora 16:30.
Cosmina Marcela Oltean (Cluj-Napoca)
