Dacă din 1998, anul de debut al evenimentului „Zilele Miron Cristea”, până inclusiv în anul 2022 (ediția a XXV-a), cu foarte mici excepții, manifestările științifice, culturale și religioase s-au desfășurat în luna iulie, în acest an, 2023, din cauza problemelor financiare, cea de-a XXVI-a ediție a avut loc, cu întârziere, în perioada 6-8 septembrie, încheindu-se cu Hramul Mănăstirii Doamnei din Moglănești, Toplița – „Nașterea Maicii Domnului”.
Ziua de miercuri, 6 septembrie 2023, a fost dedicată Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice „Istorie, Cultură, Civilizație, Credință Străbună”, lansării și prezentării de cărți, vernisajului unei expoziții inedite, Din România pe alte meleaguri, și slujbei de pomenire a Patriarhului Miron Cristea de la bustul din Parcul Central al municipiului Toplița, cu depunerea unei coroane de flori de către viceprimarul municipiului Toplița, Bodor Attila Bela, și a unor jerbe de flori la busturile lui Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu și Grigore Vieru.
Oprindu-ne la Sesiunea de Comunicări Științifice ,,Istorie, Cultură, Civilizație, Credință Străbună”, aceasta s-a remarcat prin participarea unor somități din cultura și știința românească. Dintre numeroasele și valoroasele lucrări prezentate, amintesc: col. (r) dr. Dan Prisăcaru, Iași: Patriarhul Miron Cristea – o viață în serviciul Bisericii Ortodoxe Române și a Țării. Semnificații politico-diplomatice și religioase ale vizitei sale în Polonia din 20-23 mai 1938; Pr. dr. Constantin Mănescu-Urșani, Horezu, județul Vâlcea: Elie Miron Cristea și Mihai Eminescu; prof. Ilie Șandru, Toplița: Elie Miron Cristea – cel dintâi eminescolog; prof. univ. dr. Alin Spânu, București: Românii în manualele școlare din Ungaria (1925-1929); prof. dr. Dorel Marc, Târgu-Mureș: Participanți din localitatea Corbu, județul Harghita, la Primul Război Mondial – documente de arhivă; conf. univ. dr. Ștefan Vodă, Constanța: Ioan N. Roman – Personalitate marcantă a vieții culturale și social-politice din Dobrogea; dr. Mihai Suciu, Târgu-Mureș: O fațetă a personalității lui Teodor Chindea – publicistică; Pr. dr. Aurel Florin Țușcanu, Roman: Un monument istoric și de arhitectură populară din zona Romanului, Biserica ,,Sf. Cuvioasa Parascheva” din satul Crăiești, județul Neamț și Câteva considerații privind alegerea, investirea și înscăunarea episcopului Lucian Triteanu în scaunul vlădicesc al Romanului (1923); prof. Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu, Baia-Mare: Ion Creangă la stațiunea Slănic Moldova și Rituri, practici magice și etnoiatrie în păstoritul maramureșean; muzeograf Rusalina Petruț, Lunca-Bradului, județul Mureș: Eugen Pavel – filolog român; prof. dr. Florin Bengean, Reghin: 125 de ani de la Conferința învățătorească de la Jabenița, prezidată de Elie Miron Cristea; prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop și jurist Dragoș Burghelea, Târgu-Mureș: Demersuri pentru recunoașterea juridică și istorică a continuității Asociațiunii ASTRA. Poziționarea ostilă a autorităților Statului Român; prof. dr. Nicolae Băciuț, Târgu-Mureș: Acad. Răzvan Teodorescu – prezentul continuu.
Mă opresc la lucrarea Patriarhul Miron Cristea – rădăcinile sale în ținutul bistrițean și năsăudean, o comunicare foarte bine documentată, de larg interes, prezentată de Alexandru Pugna, fost secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale, care a scos în evidență faptul că personalitatea Primului Patriarh al României, Miron Cristea, este strâns legată de ținutul bistrițean și năsăudean. În primul rând prin mama sa, care era din Galații Bistriței, comună în județul Bistrița-Năsăud, apoi, prin faptul că a studiat la Gimnaziul Evanghelic din Bistrița (1879-1883) și la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud (1883-1887). Ulterior, a fost ajutat de surorile mamei sale și de bunicii din partea mamei, care trăiau la Galații Bistriței, pe care i-a vizitat de multe ori.
Miron Cristea a păstrat legăturile sale cu ținuturile bistrițean și năsăudean și după ce a plecat, dovadă fiind scrisorile trimise mătușilor și verișoarelor sale. Într-o scrisoare adresată verișoarei sale, preoteasă la Iuda (Viile Tecii), i-a solicitat să-i trimită fotografii cu ornamentele de la târnațul caselor țărănești, realizate de meșteri lemnari-țărani, care prin arta și credința lor au ,,construit” motive deosebite ale simbolului Sfintei Cruci, care aveau să-l inspire pe Patriarh să vadă în ele o ,,Cruce fără de sfârșit”. Acestea l-au inspirat pe Patriarh și la reprezentarea ,,Crucii Patriarhale”. Mare bucurie pentru bistrițeni, faptul că această Cruce Patriarhală a fost inspirată și din arta populară de pe meleagurile lor.
De asemenea, am reținut faptul că denumirea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului a fost dat de Miron Cristea, în vremea când a fost Mitropolit Primat.
În lucrarea sa, Alexandru Pugna a adus și alte mărturii inedite despre legăturile lui Miron Cristea cu meleagurile bistrițene și năsăudene, dar și faptul că năsăudenii nu-l pot uita pe Miron Cristea, drept pentru care, în anul 2018, au așezat un bust al Patriarhului Miron Cristea la Năsăud.
La „Zilele Miron Cristea”, ediția a XXVI-a, 2023, au fost prezentate și lansate numeroase cărți și periodice: „Sangidava”, volumul XVII, prezentat de editorul acestuia, Nicolae Băciuț, care a prezentat și volumele: Nichita Stănescu – printre întrebări. Interviuri”, antologie de Nicolae Băciuț;
Nichita Stănescu – orizonturi și viziuni, antologie critică de Nicolae Băciuț;
propriul volum de poeme, intitulat Poduri de umbră, și revistele ,,Vatra veche” și ,,Cadran”; romanul Nunta, de Ilie Șandru; Ștefan Vodă a prezentat volumul semnat de Gheorghe Dumitrașcu și Corina-Mihaela Apostoleanu, Spațiul rural dobrogean la sfârșitul secolului XIX – Chestionarele Densusianu; Alin Spânu a prezentat Corneliu Gancevici. Jurnal de front. Din însemnările unui medic din războiul de Întregire (1916-1919); Ion Butnaru, Acum și încotro? – De la ofițer decorat, la deținut politic, prefață de Alin Spânu; Florin Bengean, Omagiu localității mele – Deda printre cuvinte și imagini; Aspecte din filantropia ecleziastică românească din spațiul extracarpatic în secolul al XIX-lea; Sfinții Trei Ierarhi Vasile, Grigorie și Ioan – învățători ai lumii și luminători ai popoarelor; Cartea – noblețe și înălțare; Florin Țuscanu, Ținutul Romanului – retrospective culturale și spirituale; Viorica Macarie, Acasă în România; Rusalina Petruț, Personalități ale Văii Mureșului Superior, Antologie de Rusalina Petruț; Dan Prisăcaru, Monarhia Habsburgică (1848-1918), volumul I, Dezvoltarea economică, administrația și sistemul juridic, forța armată, volumul II, Popoarele imperiului; Pamfil Bilțiu, Maria Bilțiu, Ornamentica porților din județul Maramureș, volumele I și II, precum și multe alte publicații.
Aurica Ichim, director al Muzeului Municipal ,,Regina Maria” din Iași, a venit la ,,Zilele Miron Cristea” cu cele mai sincere gânduri. Pe lângă faptul că a prezentat salutul lui Mihai Chirică, primarul Iașului, a lansat și invitația acestuia de a vizita Iașul și a adus, prezentat și donat Bibliotecii Municipale ,,George Sbârcea” din Toplița, 4 cărți importante.
Sesiunea Națională de Comunicări Științifice „Istorie, Cultură, Civilizație, Credință Străbună”, lansările și prezentările de cărți au fost moderate de prof. dr. Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură Mureș.
Tot în prima zi a manifestărilor, învățătoarea Viorica Macarie a amenajat și prezentat o inedită expoziție de familie, Din România pe alte meleaguri, cu grafică, pictură, fotografie, tapiţerie, cărţi, reviste, diferite colecţii, costume populare, obiecte casnice vechi şi altele.
Joi, 7 septembrie 2023, participanții au fost invitați la o expoziție de aduceri aminte, amenajată de cei doi oameni minunați de la Muzeul de Etnografie din Toplița, prof. Zorel Suciu și Carmen Antal Cujbă, sugestiv intitulată Copilăria în şcoală, şcoala în copilărie, reproducând o sală de clasă de pe vremuri, cu banca lungă din lemn, în care stăteau 4 copii. Și acum se vedea scobitura în care era așezată călimara cu cerneală, iar de pe bancă nu lipsea tocul cu penița. Apoi, lădița care ținea loc de ghiozdan, în care era tăblița, condeiul și cârpa de șters înscrisurile de pe aceasta, iar lângă tablă, a apărut, în mod inedit, chipul dascălului. De asemenea, pe pereți erau pagini caligrafiate după toate regulile caligrafiei și vechi manuale școlare, alături de tabla cu cretă și nelipsiții clopoței. Totodată, bățul indicator, de mare importanță în procesul instructiv-educativ din acea vreme.
S-au vizitat: Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie”, ctitorie a Patriarhului Miron Cristea, construită în grădina casei părinteşti, muzeul mănăstirii, unde se află sala închinată Patriarhului Miron Cristea; Mănăstirea Doamnei din Moglăneşti, Topliţa, ctitorită în anul 1658 de Doamna Safta, soţia Domnitorului moldovean Gheorghe Ştefan, care a avut două domnii: 13 aprilie 1653 – 8 mai 1653 şi 16 iulie 1653 – 13 martie 1658; Monumentul-Mausoleu de la Gura-Secului, care adăposteşte osemintele a 771 de militari români şi a numeroşi soldaţi necunoscuţi, căzuţi în Primul Război Mondial în luptele din zonă, construit la iniţiativa lui Miron Cristea; Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” din comuna Bilbor, monument istoric, construită între anii 1795-1801 în stil ştefanian.
Nu departe de municipiul Toplița, în comuna Bilbor participanții la ,,Zilele Miron Cristea” au fost așteptați și întâmpinați cu multă căldură de părintele protopop Dumitru Apostol, de preotul paroh Dragoș Cojocaru și de primarul localității, Ilie Daniel Hângan, care și-au „omenit” oaspeții după toate regulile recunoscutei ospitalități bilborene.
Au urmat concluzii și propuneri pertinente pentru organizarea edițiilor viitoare ale ,,Zilelor Miron Cristea”. Ziua de joi s-a încheiat într-un cadru prietenos, în compania Ansamblului Folcloric Profesionist „Rapsodia Călimanilor”, al Centrului Cultural din Toplița.
Vineri, 8 septembrie 2023, oaspeții Topliței au participat la hramul Mănăstirii Doamnei, ,,Nașterea Maicii Domnului”.
Organizatorii mulțumesc celor două doamne, Ancuța Țăran și Adelina Țăranu, precum și domnișoarei Daniela Țifrea, de la Centrul Cultural Toplița, pentru sprijinul acordat pregătirii și desfășurării „Zilelor Miron Cristea”, ediția a XXVI-a, Toplița Română, 2023, și Primăriei Municipiului Toplița.
Această ediție a „Zilelor Miron Cristea” nu se putea desfășura fără organizatorii: Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, în parteneriat cu Centrul Cultural Topliţa; Primăria şi Consiliul Local Topliţa, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului – Serviciul Dezvoltare Comunitară.
