A început duminică, 1 octombrie, și se desfășoară până în 5 noiembrie 2023, interval în care Brașovul se transformă în galerie de artă. O lună de arte vizuale, în care 400 de artiști expun în 24 de locuri – galerii, muzee, monumente istorice și spații neconvenționale.
Bienala Internațională de Arte Vizuale Brașov, 2023 – Oxymoron, ediția a III-a, cel mai amplu eveniment dedicat artelor vizuale din regiunea centrală a României, este un proiect al Asociației Culturale „Artessentia”, finanțat de Consiliul Județean Brașov și cofinanțat de Primăria Municipiului Braşov.
Amplul demers artistic valorifică creațiile artiștilor vizuali, realizate în medii variate precum pictură, sculptură, grafică, artă textilă, ceramică, sticlă, metal, colaj, fotografie, video-art, instalație, experiment vizual, performance-art, happening, mapping și alte tehnici mixte, cu care vizitatorii pot interacționa în cadrul expozițiilor de autor și a celor colective.
Tema ediției este oximoronul. „Într-o lume duplicitară, cu sensuri complicate, uneori aflate la antiteză, într-o societate polarizată și agitată, a contrastelor și a dihotomiilor, a paradoxurilor din fiecare zi, în care sunt profund infiltrate diviziuni și disjuncții, vă propunem ca în acest an să explorăm împreună o temă incitantă: Oxymoron.
Oximoronul este un termen preluat din greaca veche, o figură de stil care asigură în aceeași sintagmă asocierea a doi termeni incongruenți, aparent incompatibili, a unor însușiri contradictorii, cu efecte surprinzătoare, pentru a suplimenta expresia și caracterul în elaborarea unor imagini puternice. Oximoronul este o figură retorică prin care dorim să reflectăm împreună asupra problemelor lumii contemporane, asupra dualității, tensiunilor și diversității regăsite în realitatea complexă în care trăim sau în însăși natura caleidoscopică a ființei umane, cu veșnice dileme și cu confruntări permanente în lupta dintre viață și moarte” (https://bluebiennale.com/web/).
Bienala Albastră 2023, frânturi de poveste. Prezentare sumară a unor evenimente
Deschiderea Bienalei Albastre, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, a fost marcată prin vernisajul expoziției LXXVIII – QUAND LE CIEL BAS ET LOURD, a artistului francez originar din Guadalupe, Philippe Thomarel.
Expoziția de pictură, desen, gravură, instalație video, curatoriată de Cristina Simion (Tiny Griffon Gallery, Nürnberg, Germania), este rezultatul unei rezidențe artistice de o lună la Universitatea Transilvania din Brașov.
Tema expoziției, exprimată în titlul preluat dintr-un poem al lui Charles Baudelaire, publicat în Les Fleurs du Mal, este o alegorie a viziunii artistice dezvoltate de Philippe Thomarel în cea mai recentă perioadă creativă, care declină într-o paletă cromatică foarte restrânsă – negru, alb, gri, sepia – ceea ce el numește «capitole discontinue dintr-o carte», respectiv subiectele sale favorite: poduri și capete de pod, elemente arhitectonice brutaliste, fragmente izolate care ilustrează amprenta omului asupra naturii ca progesie lentă către inexorabil” (Cristina Simion, curator).
Vernisajul a cuprins și un recital susținut de pianista Diana Ichim. Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 14:00-19:00.
În Turnul Alb sunt prezentate expozițiile artiștilor invitați: Alexandra Vassilikian (Franța), Maria Gliga, Cozlac Andrei și Thomas Fackler (Germania). Alexandra Vassilikian propune instalația artistică Îngerii Mâniei, cu care vizitatorii vor putea interacționa, pătrunzând în „pădurea” de fâșii din hârtie și lucrări distincte care vor uni solul cu plafonul. Printre ele, înconjurate, ascunse, găsim picturi pe hârtie, suspendate.
Gabriela Drinceanu – Panis Angelicus
„Cu Zburătorii ei ușor de recunoscut, cei mai mulți ciopliți în lemnul care nu iartă greșeala și nu permite corectura, Gabriela Drinceanu și-a clădit, poate prea lent și prea puțin dramatic, o voce artistică unică și puternică. Discursul său este centrat pe visul ancestral de a zbura și pe redarea diverselor ipostaze ale făpturilor înaripate cu chip uman. Simbolistica sculpturilor sale transcede temele ancestrale legate de zbor, deși prezența acestora rămâne importantă, înscriindu-se în curentul mitologiei creștine contemporane, care profesează misterul ca material de lucru al artistului”, punctează curatoarea Cristina Simion.
Panis Angelicus, „pâinea îngerilor”, cel mai cunoscut vers al imnului Sacris Solemnis, scris de Sfântul Toma de Aquino și devenit celebru în transpunerea muzicală a lui Cesar Franck, reprezintă o expoziție care include câteva premiere. Alături de personajele din lemn neșlefuit, Gabriela exersează un nou limbaj material, cel al bronzului, și propune – pentru prima dată – publicului, o nouă formă de expresie, care îmbină sculptura și grafica, „închizând” personajele sale tridimensionale în cutii de mici dimensiuni, în care artista reușește, aproape miraculos, să le păstreze semnele identitare.
În același context al bienalei, Muzeul de Artă Brașov prezintă expoziția de autor Segmentul albastru, semnată Márta Jakobovits. Expoziția, curatoriată de Victoria Țăroi Galbenu, poate fi vizitată la Muzeul de Artă Brașov în perioada 3 octombrie – 5 noiembrie 2023. La vernisaj, atmosfera a fost animată de recitalul susținut de pianistul Mihai Nedea. Márta Jakobovits s-a născut în 1944 în satul Santău, județul Satu Mare. Debutul artistic în ceramică avea loc în anii ’70, după absolvirea Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. A obținut doctoratul în 2006 la Universitatea de Arte și Design din Budapesta, iar în 2013 a fost onorată cu titlul Crucea de Cavaler a Ordinului de Merit al Ungariei. Artista face parte din mai multe organizații profesionale, cum ar fi: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Breasla Barabás Miklós, Uniunea Artiștilor Plastici din Ungaria, The Christian Artists Europe din Rotterdam, Academia Europeană de Cultură și Artă. Activitatea ei artistică e o dovadă a faptului că ceramica este în continuare o formă generoasă de exprimare a esenței lucrurilor. Piesele ceramice ale Mártei Jakobovits reprezintă o meditație și un dialog spiritual cu lumea naturală și cu însăși ființa umană. Lucrările sale sunt secțiuni din jurnalul ei interior transpuse în materiale.
Lansare: Jacques Hérold în ediţii bibliofile – o călătorie
În cadrul Bienalei Albastre s-a lansat și cartea-album Jacques Hérold în ediţii bibliofile – o călătorie, semnată de dr. Cristina Simion, în Sala de lectură a Bibliotecii Judeţeane „George Bariţiu”, Braşov. Cartea rezumă experienţa expoziţională în România a colecţiei de lucrări bibliofile realizate de Jacques Hérold, aparţinând colecţionarei şi curatoarei Cristina Simion (Galeria Tiny Griffon, Nürnberg). Periplul expozițional al acestei interesante colecții de lucrări multiple pe hârtie, aparţinând artistului francez de origine română, cele mai multe incluse în ediții bibliofile, acoperind patru decenii creative, a început și se încheie la Brașov.
Cu sprijinul Bibliotecii Județene „George Barițiu” din Brașov, colecția a fost prezentată pentru prima oară în România, în cea de-a doua ediție a Bienalei Albastre, din 2021.
Au urmat expoziții și evenimente la București (Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Naţional Geologic), Timișoara (Muzeul Național de Artă), Cluj-Napoca (Muzeul de Artă) și, din nou, la Brașov (Biblioteca Județeană „George Barițiu”, Centrul Multicultural al Universității „Transilvania”).
Albumul, care rememorează această călătorie, cuprinde texte semnate de Daniel Nazare, Ioan Cristescu, Rodica Ilie, Andreea Foanene, Ruxandra Moașa Nazare (custodele colecției în România) și Cristina Simion (curator și colecționar) și e o reverență adusă memoriei și geniului creativ ale lui Jacques Hérold, contribuind la cunoașterea operei sale în România.
Instalație de videomapping interactivă SITUAȚII VIRTUALE V2 / O POVESTE IMPREDICTIBILĂ//VIRTUAL SITUATIONS V2 / AN UNPREDICTIBLE STORY – videoproiecție pe clădirea Băncii de Cultură Apollonia (str. Michael Weiss 22), artist Andrei Cozlac
Proiectul Situații Virtuale V2 pleacă de la contradicția contextuală dintre cele două cuvinte – situație reală și spațiu virtual. Experimentarea unei situații de către un individ presupune relaționarea cu un context fizic, real, tridimensional, care se află în opoziție cu experiența mediului virtual, unde evenimentul se detașează de corpul fizic al privitorului și accesează doar câmpul mental al acestuia.
Proiectul urmărește îmbinarea omogenă dintre real și virtual, rezultând într-o poveste vizuală ilustrată sub forma unei instalații de videomapping. Volumetria spațiului fizic devine un pretext prin care artistul propune un context, o situație unde publicul poate lua decizii reale influențat de experiențe virtuale. Volumetria clădirii este alterată virtual de către spectator, urmărind generarea unei structuri narative impredictibile.
Andrei Cozlac (n. 1986) este artist video și lect. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Iași, Facultatea de Arte Vizuale, Sectia Fotografie, Video și procesarea computerizată a imaginii, și profesor colaborator la secția de media a Facultății de Arte în Limba Română din Târgu-Mureș.
Experimentalist, interesat în ultimele tehnologii multimedia, a colaborat la numeroase proiecte independente de visuals, video-mapping, proiecții live. Și-a început activitatea de VJ în anul 2005, având totodată colaborări cu festivaluri mari de muzică din Țară și din străinătate. Andrei a semnat video design-ul unor piese de teatru regizate de Silviu Purcărete, Radu Afrim, Alexandru Dabija, Charles Muller, Theodor Cristian Popescu, Eugen Jebeleanu, Ioana Păun, Octavian Jighirgiu, Florin Caracala etc.
A realizat numeroase instalații video interactive și non-interactive și a pus bazele proiectului AV//Sattelites, cu care a urcat pe aceeași scenă cu artiști precum Arms and Sleepers, Sun Gliters, Brazda lui Novac, Yvat etc.
Printre numeroasele premii câștigate de artist, amintim: premiul special UNITER pentru video mapping în teatru la gala UNITER (2020), premiul UNITER pentru creativitatea video-designului și mappingului video în spectacolul Plugarul si moartea, în regia lui Silviu Purcărete și scenografia lui Dragoș Buhagiar (2022).
Lista spațiilor care găzduiesc expozițiile bienalei, în care publicul are acces gratuit la toate evenimentele, include: Galeria 9, Galeria KronArt, Galeria Inspiratio, Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, Centrul Cultural Apollonia; instituții de cultură partenere: Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Opera Braşov, Filarmonica Brașov, Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov, Centrul Cultural Reduta, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov; spații neconvenționale: Turnul Alb, Curtea interioară a Primăriei Municipiului Braşov, Librăria Cărturești, C A T T I A – Brașov, Vila Adler, Casa Junilor – Centrul de Informare Turistică; spații publice în aer liber: Parcul Piața Teatrului Nr. 1 și Piața Sfatului, precum și instituții și monumente istorice din zona metropolitană: Muzeul Tradițiilor Codlene, Cetatea Feldioara – Marienburg, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”.
Mai multe despre bienală și calendarul complet, pe website-ul bluebiennale.com și pe paginile de social media asociate.
Cosmina Marcela Oltean