În fiecare an, la data de 29 iunie, calendarul creștin îi prăznuiește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Motivul comemorării lor în aceeași zi îl constituie faptul că amândoi au fost omorâți la Roma, din porunca împăratului Nero (37-68). Sfântul Petru a fost răstignit cu capul în jos, conform dorinței sale, în anul 67, iar Sfântului Pavel i s-a tăiat capul, în jurul anului 64. Conform Sinaxarului zilei, trupurile celor doi sfinți au fost puse împreună și s-a stabilit ca dată a martiriului suferit, ziua de 29 iunie.
Sfântul Apostol Petru a fost fiul lui Iona și fratele mai mare al Apostolului Andrei, cel Întâi Chemat. S-a născut în anul 1 d.Hr. în Betsaida Galileei cu numele de Simon Bar Yona, în traducere, Simon, fiul lui Iona. A fost pescar și este considerat unul din cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos. Conform Evangheliei Apostolului Marcu, Petru a locuit în Capernaum, a fost căsătorit și locuia împreună cu soacra sa. Era o fire înfocată, cinstită și plină de credință în Hristos, însă cu toată dragostea pentru Hristos, s-a lepădat de Acesta, de trei ori, în momentul când Iisus era purtat și batjocorit, de la Ana la Caiafa. După Înălțarea la cer a Mântuitorului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și aleg ca apostol pe Matia, în locul lui Iuda. A propovăduit Evanghelia lui Hristos în Iudeea, Antiohia, Pont și Capadocia, iar în ultima parte a vieții, la Roma.
Sfântul Apostol Pavel s-a născut în anul 5 d.Hr. în Tarsul Ciliciei, din neamul lui Veniamin. Pe numele său, Saul, a fost un bărbat învățat, fariseu și rabin în religia evreilor, ucenic al lui Gamaliel și cunoscător al întregii învățături din epoca sa. Conform cercetătorilor, printre evrei era comun obiceiul de a avea două nume, unul ebraic pentru relațiile familiale și pentru statutul religios, iar celalalt, roman, pentru viața publică.
Împuternicit de sinedriul din Ierusalim, Pavel a prigonit pe cei ce mărturiseau credința în Hristos și propovăduiau Învierea Lui. Pe când călătorea spre cetatea Damascului, pentru a prinde creștinii de acolo, Saul a văzut pe Hristos, Care i S-a arătat în chip minunat, mustrându-l: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”, și a crezut în El, lepădând rătăcirea în care trăise până atunci. Din acel moment, Saul a devenit unul dintre propovăduitorii credinței creștine sub noul nume de Pavel, și unul dintre cei mai mari Apostoli ai lui Hristos. El a dus Evanghelia printre popoarele păgâne, binevestind în multe locuri din Răsărit, trecând prin Grecia, la Atena, Corint, în Asia Mică și în Macedonia, ajungând la Roma.
Amândoi, ca apostoli ai lui Hristos, prin toate cetățile pe unde au trecut, au întemeiat Biserici, de care s-au îngrijit tot timpul, sfătuindu-le și îndrumându-le prin Epistolele pe care le trimiteau către frați, când se aflau departe ei. Dintre aceste epistole, opt aparțin Sfântului Petru, păstrate în Faptele Apostolilor, și paisprezece sunt ale Sfântului Pavel.
Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru si Pavel au fost în temniță pentru că L-au mărturisit pe Hristos ca fiind Fiul lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.