Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN) a prezentat, în perioada 4-21 iulie 2024, expoziția personală a pictorului-scenograf Andrei Șchiopu, intitulată Dialogul culorilor. O călătorie vizuală…
Deschiderea expoziției a avut loc în data de 4 iulie în prezența artistului expozant și a invitaților săi speciali: prof. univ. dr. Ioan Sbârciu, președinte al Filialei Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP), prof. univ. dr. Ioan Horvath-Bugnariu, grafician și prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu, istoric și critic de artă, curatorul expoziției. Din partea instituției, oficiile de gazdă i-au revenit muzeografului Alexandra Sârbu.
„După ani de inspirat și prodigios efort creativ, referențialul pictor clujean Andrei Șchiopu asistă cu senină detașare la cristalizarea unui îmbelșugat tezaur de valori artistice care-i particularizează contribuția într-un animat climat cultural. I-a devenit demult caracteristic un admirabil discernământ, care a conferit constant, unor mereu proaspete și expresive articulații cromatice, sensul evolutiv al unei pronunțate sinteze formale, evitând cantonarea într-o comodă practică manieristă. Determinantă i-a fost preocuparea de a sonda aspecte dintre cele mai incitante răsfirate pe făgașul a marcante praguri temporale, interferând cu vădit rafinament freamătul trecutului cu pulsațiile elevate ale unui precipitat cotidian. A ajuns astfel să definitiveze, cu ridicat profesionalism, profunde finalități spirituale.
După un început în care a brodat subtil vibrante imagini înscrise unei formulări afiliate figurativului tradițional în tentă post-impresionistă, de mai bine de trei decenii a considerat firească desăvârșirea expresiei sub semnul unei comprimate simplificări, suprimând detaliile și spațialitatea în avantajul unor sintetice orânduiri formale. Cu rigoare de abil arhitect, a devenit exponentul unor configurări animate de trepidante succesiuni ritmice care se înlănțuie dezinvolt în spațiu, implementând sugestive argumente existențiale. Prioritară avea să devină tendința distribuirii motivelor prin prisma unei viziuni panoramice, când, privită din înalt, suprafața picturală devine feeric câmp a plurivalente mărturii de perenă civilizație. Suple însemne simbolice decupate din splendide edificii și structuri arhitecturale sau din ornamentica populară autohtonă multiseculară, alături de suplețea unor mlădioase meleaguri transilvane străjuite de limpezi orizonturi, vor alimenta generos fantezia unui sincer și devotat iubitor de istorică autenticitate. La aceste frapante destăinuiri a adăugat o bogată ghirlandă de prețioase materializări de trăire, exprimată prin ingenioase pledoarii metaforice. Cu un cuceritor suflu liric, a întruchipat și fascinante ipostaze ale umanului aflat într-o cuceritoare stare de veghe, asistând cu sinceră uimire la derularea a tonifiante revelații. Iată câteva exemplificări din bogata suită de reprezentări: Vestigii, Însemn sacru, Privire în infinit, Clepsidră, Nostalgie, Oraşul amintirilor, Casa misterelor, Armonie, Bucurie florală, Scara timpului, Terenuri suspendate, Zbor, Rememorări.
Prolifica și prestanta activitate de reputat scenograf la Opera Română din Cluj-Napoca (1974-2007) i-a marcat profund gândirea și sensibilitatea, imprimând și confesiunilor sale picturale un sentiment de laborios spectacol, în incitantă derulare. De aici, acea definitorie tendință de a imprima imaginilor un aspect vast de ritual prin implementarea a semnificative iradieri cu universală rezonanță. Referențiale i-au devenit – între altele – acele admirabile grupaje de personaje asociate în fin orchestrate postúri corale sau diafanele plutiri a grațioase siluete feminine înnobilând spațiul și timpul cu solemne recitaluri. Se desprinde de aici performanta capacitate de a scoate motivul inspirator din sfera incidentalului, imprimându-i condiția evocatoare de generalizată splendoare și durabilitate.
Aparține de starea unui distinct și elevat comportament și memorabila preocupare de diversificare și amplificare a modalităților stilistice pentru a asigura demersului creativ intensitate expresivă. Exersând cu pilduitor patos în montare scenografică a înzecite spectacole, constant aplaudate, a prins drag atât de ritmica, dar mai ales de prețiozitatea unor materiale integrate ansamblului scenic. Drept urmare, va manifesta o pasiune specială pentru noblețea și fastul fibrei lemnoase pe care o va insera într-o impresionantă desfășurare de componente și accente în relief pe suprafețe line, dezvoltând structuri compoziționale încărcate de miracol și fantast. În autentic spirit post-modern, va desăvârși complexe finalități creative, aureolate de ingenioase orânduiri și sclipiri care încântă nu doar privirea, încurajând, în spirit brâncușian, și delicatețea gestului tactil, mângâitor. Ne convinge de virtuozitatea descătușărilor inspirative abundentul ciclu de transpuneri eternizând plastic un Labirint, Apus de soare, Vâsc, Amintire, Bizantină ș.a.
Proaspăt și vital la un marcant prag existențial, maestrul Andrei Șchiopu își continuă un tonifiant pelerinaj pe coordonatele unui fertil univers inspirativ, particularizându-și intonația prin acuratețea tumultului cromatic și sugestivitatea traiectului linear în perimetrul abstracției lirice. În specific tonus românesc, își întregește relevant zestrea creativă prin referențială cultivare de luminos gând solar și caldă afectivitate”, se arată în textul curatorial semnat de prof. univ. dr. Negoiţă Lăptoiu, istoric şi critic de artă.
Totodată, pentru studenții care-și desfășoară stagiul de practică profesională la Muzeul de Artă clujean – Any Marin, Charlize Jennifer Mesz, Denisa Ioana Moldovan, Paul Ionuţ Tîrla, Paula Turcin (anul I, nivel licență, specializarea Istoria Artei), Andreea Pop şi Andra Cătălina Săvan (anul II, nivel licență, specializarea Turism Cultural), Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) -, expoziția de față a reprezentat o nouă oportunitate de a explora și aprofunda, alături de artistul expozant și echipa tehnică a instituției-gazdă, munca intensă din culisele amenajării și instalării expozițiilor temporare, sub coordonarea directă a muzeografului Alexandra Sârbu şi supervizarea responsabilului de practică din partea instituţiei de învăţământ superior, lect. univ. dr. Voica Puşcaşiu.
Fișă biografică
Andrei Şchiopu (n. 11 februarie 1946, Arad) este pictor și scenograf, absolvent al Facultății de Arte Plastice din cadrul Institutului de Artă „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secția „Pictură”. Între anii 1974-2007, a ocupat postul de scenograf al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, realizând decorurile a peste 90 de spectacole de operă (Tosca, Traviata, Rigoletto, Elixirul dragostei, Bărbierul din Sevilla, Liliacul), balet (Romeo şi Julieta, Lacul lebedelor, Carmina Burana, Esmeralda, Carmen) și teatru. Începând cu anul 1968, a participat la o serie amplă de expoziții colective cu caracter republican și internațional, organizate de Filiala Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP). De asemenea, a deschis expoziții personale în Germania, Belgia, Suedia și Olanda. Pentru merite deosebite în arta scenografiei i s-a conferit ordinul „Meritul Cultural”, clasa 1, în anul 2004. Lucrările sale, în număr de peste 150, figurează în colecții particulare din Țară și din străinătate (Austria, Italia, Franța, Suedia, Belgia, Germania, SUA, Canada, Grecia, Irlanda, Spania și Israel).
