În cadrul manifestărilor grupate sub genericul „Primăvara culturală la Sfântu-Gheorghe”, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei a organizat, în data de 14 martie 2024, la sediul său din municipiul Sfântu-Gheorghe, județul Covasna, lansarea cărții După Dumnezeu: morala şi bioetica într-o epocă secularizată, avându-l ca autor pe reputatul profesor american Herman Tristram Engelhardt Jr.
Este vorba de un masiv volum apărut la Editura Doxologia, în excelenta transpunere românească a lui Andrei Dîrlău (foto), doctor în teologie, scriitor, care, de asemenea, a îngrijit această ediție și a elaborat notele și un amplu studiu introductiv.
Este o carte transdisciplinară (etică medicală, bioetică, istoria culturii, filosofie, teologie, medicină clinică), adevărat testament spiritual și științific al profesorului Engelhardt. Autorul acestei lucrări de excepție era grav bolnav de cancer când a elaborat acest rechizitoriu moral al unei lumi secularizate, care profetizează ce ne așteaptă dacă vom merge pe calea adoptării unei paradigme culturale de import, a unei epoci fără Dumnezeu și de „după Dumnezeu”. În postfața cărții prof. dr. Vasile Astărăstoae o prezintă chiar ca opera cea mai fascinantă a lui Engelhardt.
Nu este o carte de interes strict academic, doar pentru un segment sau o nișă îngustă de specialiști, despre lucruri îndepărtate sau teorii irelevante pentru noi. Dimpotrivă, deși vorbește despre Occident, ea este un avertisment și pentru noi. Ea spune: „Aveți grijă, această mișcare secularizantă vine și peste voi. Luați aminte, nu e atât de departe”. Și ne rugăm să nu fie așa, să nu vină o vreme în care să suferim de aceeași boală spirituală de care Apusul suferă azi: secularismul radical. Este o sinteză care exprimă convingerile și experiența existențială a autorului. Mesajul este: „Dacă nu înțelegem, riscăm să ajungem la fel”.
De aceea, ca să-i putem urmări demersul, autorul ne prezintă etapele semnificative din evoluția culturală și spirituală a Occidentului creștin. El arată că evoluția teologiei occidentale a fost diferită de evoluția teologiei ortodoxe a Răsăritului creștin. El pune un diagnostic societății contemporane, care trăiește după Dumnezeu, ca și cum Dumnezeu n-ar exista sau n-ar interveni în existența noastră, arătând cauzele care au determinat forma mentală a omului post-modern.
Cartea este o critică inteligentă a filosofiei morale seculariste contemporane, în favoarea unui tradiționalism înrădăcinat în perspectiva Bisericii Ortodoxe. Ea oferă argumente puternice și o perspectivă cuprinzătoare asupra dilemelor filosofiei morale și bioeticii timpului nostru. Ea relatează parcursul istoric și cultural al orientării laiciste moderne, explică apariția și transformările bioeticii și pericolul ca societatea să-și inventeze o morală care este una de după Dumnezeu și chiar contra lui Dumnezeu.
Expresia după Dumnezeu este folosită pentru a afirma că, azi, cultura secularistă dominantă s-a plasat în disjuncţie faţă de Dumnezeu, ignorând problema existenţei lui Dumnezeu şi a sensului ultim. Fără o perspectivă a ochiului lui Dumnezeu, fără un punct ultim de orientare a moralei, a sensului şi a aplicării prin lege a moralei, ceea ce odinioară părea sigur şi stabil este acum aruncat în derivă. Pretenţiile seculariste privind morala, bioetica şi autoritatea politică se pot baza acum doar pe anumite mănunchiuri de intuiţii şi practici, care constituie poziţii de sine stătătoare, mai mult sau mai puţin coerente, sprijinite de anumite naraţiuni, plutind în orizontul finitului şi al imanentului, fără nicio ancoră în fiinţă.
Ne confruntăm, spune Engelhardt, cu preocupările și aspectele de bază ale vieții: sexualitatea, reproducerea, suferința, moartea. Engelhardt a examinat schimbările complexe și cuprinzătoare în aprecierea a ce poate fi morala seculară și bioetica ei și a concluzionat că substanța bioeticii va continua să fie recunoscută de creștinii tradiționali ca ancorată în voia lui Dumnezeu. În această cultură de după Dumnezeu, prezența puternică a lui Dumnezeu va dăinui în creștinismul ortodox. Mai există speranță, spune Engelhardt, pentru lumea noastră: „Totuși, în mijlocul molozului cultural a ceea ce a fost odată creștinătatea, chiar și în Italia, încă există credincioși. Credința e departe de a fi dispărut. Doar Dumnezeu știe viitorul. Filosofii nu sunt profeți. Prezentul e plin de întâmplări neașteptate. Există din nou biserici ortodoxe în Roma. Convertiții stau în katolicon. Icoanele plâng. Peste tot în lume se dezvoltă o literatură de reflecție morală creștină tradițională și o bioetică creștină, cu o contribuție semnificativă a creștinilor ortodocși. Într-o cultură de după Dumnezeu, mulți știu că Dumnezeu trăiește, inclusiv unii filosofi”, încheie Engelhardt cu o rază de optimism.
Centrul de presă al CEDMNC