
În anul 1998, în orașul Toplița, din Harghita României, cum îl încadrează scriitorul ,,ocrotit de împărăția de frumuseți a Călimanilor și binecuvântat de apele legendarului Mureș…”, s-au sărbătorit 340 de ani de la atestarea documentară a Mănăstirii Doamnei (1658), ctitorie a doamnei Safta, soția domnitorului moldovean Gheorghe Ștefan, 130 de ani de la nașterea lui Elie Miron Cristea (18 iulie 1868), cel care avea să fie primul Patriarh al României și al Bisericii Ortodoxe Române, 70 de ani de la întemeierea Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie”, ctitorie a Patriarhului Miron Cristea (1928).
Atunci, pentru prima dată, s-a luat hotărârea ca aceste mari evenimente istorice și spirituale ale orașului Toplița să fie marcate prin manifestări care să aibă drept scop aducerea lor în atenția actualelor generații.
Așa că, în acel ianuarie 1998, Consiliul Local și Primăria orașului au hotărât ca aceste evenimente majore din istoria Topliței să fie marcate prin organizarea unei ample manifestări cultural-științifice și religioase de dimensiuni naționale și care, în timp, să depășească hotarele României.
Accentuez ceea ce scriu în continuare. „Consiliul Local și Primăria orașului Toplița au hotărât ca manifestarea să fie închinată Patriarhului Miron Cristea, cea mai ilustră personalitate pe care Toplița a dat-o Țării și Bisericii străbune și să poarte numele generic «Zilele Miron Cristea». Aceasta să se desfășoare, anual, în perioada 17/18 – 20 iulie, pentru a se încheia cu sărbătoarea hramului Mănăstirii «Sfântul Prooroc Ilie»”.
Astfel, prima ediție a ,,Zilelor Miron Cristea” s-a desfășurat în perioada 17 – 20 iulie 1998. A fost o ediție internațională, la care au participat, pe lângă specialiști din România, și oameni de cultură din Republica Moldova și Ucraina, care au prezentat lucrări importante în cadrul Sesiunii de comunicări științifice „Valea Superioară a Mureșului, străveche vatră de istorie românească și credință străbună – Patriarhul Miron Cristea, personalitate a Bisericii străbune, a istoriei naționale și a culturii române”.
Au fost organizate și alte manifestări: inaugurarea Muzeului de Etnografie al orașului Toplița, vizită la Mănăstirea Doamnei, s-a inaugurat Camera Memorială „Miron Cristea”, la Muzeul Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie”, lansări și prezentări de cărți, ziare și reviste, spectacole artistice.
În 1998, la „Zilele Miron Cristea” a fost prezent la Toplița Preafericitul Teoctist, Patriarhul României, care, împreună cu înalți ierarhi și preoți, a săvârșit o slujbă de pomenire la bustul Patriarhului Miron Cristea din Parcul Central al orașului Toplița.
De asemenea, Sfânta Liturghie Arhierească la hramul Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie”, ctitorie a lui Miron Cristea, s-a săvârşit cu participarea celor mai înalte fețe bisericeşti din Țară – membrii Sfântului Sinod, şi a unui sobor de arhimandriți. Au fost prezenți Preafericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, PS Gherasim al Râmnicului, PS Calinic al Argeşului, PS Casian al Galațiului, PS Iustin al Sătmarului, PS Ioachim al Huşilor, PS Ioan al Oradiei, PS Gherasim, Episcop vicar al Rădăuţilor şi Sucevei, PS Visarion, Episcop vicar al Sibiului şi, bineînțeles, PS Ioan al Covasnei şi Harghitei.
Oaspeți de seamă ai sărbătorii au fost și înalți ierarhi din Franţa.
Dintre oficialități și personalitățile politice centrale au participat la eveniment senatorul Oliviu Gherman, deputații Valeriu Tabără şi Petre Țurlea, Valer Dorneanu, preşedintele Consiliului Legislativ.
La 70 de ani de viață, părintele arhimandrit Mihail Goia, trecut la cele veșnice, starețul cel de-o vârstă cu Mănăstirea „Sfântul Ilie”, a primit din mâinile Preafericitului Teoctist, Crucea Patriarhală, gândită şi desenată de Miron Cristea, cruce aflată atât pe cupola Bisericii Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie”, cât şi pe cupola Patriarhiei din Bucureşti, cruce – după cum spunea Preafericitul – „… din punct de vedere al prețului metalului modestă, dar nu prin cele materiale se arată strălucirea Dumnezeirii, ci prin simbolul acesteia”.
Aceasta s-a întâmplat în iulie 1998, la prima ediție a „Zilelor Miron Cristea”.
„Zilele Miron Cristea”, 2024
În acest an, manifestarea cultural-științifică și religioasă „Zilele Miron Cristea” a ajuns la cea de-a XXVII-a ediție, 27 de ani, fără întrerupere cu toate greutățile întâmpinate.
Deschiderea festivă a manifestării a avut loc în Sala de ședințe a Consiliului Local al municipiului Toplița, la care au participat oaspeții Topliței, reprezentanți ai Bisericii, ai Consiliului Județean, ai Primăriei municipiului Toplița și localnici.
După ce lucrările manifestării au fost binecuvântate de preacucernicul părinte paroh Bogdan Filip, „Zilele Miron Cristea” au fost deschise de Vasile Gotea, președintele Fundației Culturale „Miron Cristea”, principalul organizator al manifestării, care, după ce a urat un bun venit tuturor invitaților, a mulțumit celor care au dat o mână de ajutor pentru ca „Zilele Miron Cristea” să se desfășoare și în anul 2024 la Toplița, în condiții bune. La deschidere au mai vorbit Bodor Attila Bela, viceprimarul municipului Toplița, Costin Hârlav, inspector general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Harghita, reprezentant al Consiliului Județean Harghita, Ancuța Morar, reprezentanta Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Giurgeu.
O prezență deosebită a fost cea a profesorului Ilie Șandru, președinte onorific al Fundației Culturale „Miron Cristea”, care, deși se află la o frumoasă vârstă, a participat la ediția actuală a „Zilelor Miron Cristea”, al căror suflet organizatoric a fost începând de la prima ediție din 1998.
Un cuvânt de bun-venit și mulțumiri participanților pentru prezența lor la Toplița a adresat primarul ales al municipiului Toplița, Sebastian Buzilă, care a promis că „Zilele Miron Cristea”, manifestare fanion a Topliței, se vor bucura în următorii patru ani de atenția pe care o merită din partea Primăriei municipiului Toplița.
Lansarea și prezentarea de cărți, ziare și reviste, apărute în anii 2023 și 2024 a fost coordonată de prof. dr. Nicolae Băciuț din Târgu-Mureș.
Cărţi şi reviste lansate sau prezentate: Nicolae Băciuț a prezentat „Sangidava” 12 (XVIII), Serie nouă, Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureş, 2024; Grigore Vieru, Întoarcerea lacrimei, antologie, Editura „Vatra Veche”, 2024; Nichita Stănescu, Întoarcerea lui Enghidu, antologie”, Editura „Vatra Veche”, 2024, revista „Vatra Veche”, revista „Cadran (jurnal mureşean)”, apariții 2024 (1-6); Ilie Şandru, Aşa a fost să fie, a doua ediție, Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureş, 2024; Nicolae Băciuţ, Pr. dr. Gheorghe Nicolae Şincan, Taina cea tăinuită, Editura „Vatra Veche”, 2024, Călătorie în sens opus, Editura „Vatra Veche”, 2024; Răzvan Ducan, Când voi fi mare, o să mă fac poezie, Editura „Vatra Veche”, 2023, 2023: Ziua Limbii Române în vest şi la vest de vest (jurnal de călătorie), Editura „Vatra Veche”, 2023, Târgu-Mureş, Convorbiri literare cu femeile de la spaţii verzi (versuri), Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureş, 2023; Religia Eminescu şi Biblia visului de fier! (versuri), Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureş, 2024, Români la Viena (poeme), Editura „Vatra Veche”, 2024; prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, Octavian Căpăţână. Spiritul Europei alături de o cronologie, Editura „Imprimeria Ardealul”; Dan Prisăcaru, România şi Polonia în avanpostul securităţii europene. Tradiţie şi continuitate (1919-2022), lucrare apărută sub egida Academiei Române şi Statului Major al Apărării, coordonatori Dan Prisăcaru, Petre Otu, Marius Iorgulescu, Editura Militară, Centrul Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2023; Pr. Dr. Aurel Florin Țuscanu, ţinutul Romanului. retrospective culturale şi spirituale, Editura „Vasiliana” 98, Iaşi, 2023; Alin Spânu, Mihai Axante, Conflictele interetnice româno-maghiare 1955 – martie 1990, Editura „Pim”, Iaşi, 2024; Viorica Macrina Lazăr, Biblioteca Municipală „George Sbârcea”, Toplita, Călimani, istorie, creaţie, inspiraţie, Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureş, 2022, Biblioteca Municipală „George Sbârcea Topliţa – Autori din Topliţa şi împrejurimi, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2023; Revista „Toplitera”, nr. 1 și 2, an 2024; Viorica Macrina Lazăr, For liberty, Fernando!, Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureş, 2023; Viorica Macrina Lazăr, Deschideri şi corespondenţe, Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureş, 2024; Pamfil Bilțiu, Maria Bilţiu, O istorie a obiceiurilor tradiţionale şi a teatrului popular din judeţul Maramureş în imagini, Baia Mare, Editura „Ethnologica”, 2023; Ilarie Gh. Opriş, Evenimentele din satul Tofalău. Articole apărute în publicaţiile „Federaţiunea” şi „Gazeta de Transilvania”… 1869-1870, ediție îngrijită de Ilarie Gh. Opriş. Editura „Cronica Mureșeană”, 2024, Sângeorgiu de Mureş; Czinka Gheorghe-Ovidiu, Învăţământul primar confesional: ortodox, greco-catolic, romano- catolic, reformat, unitarian, luteran, izraelit, particular, şi de stat, românesc şi maghiar din judeţul Mureş, de la început până la 30 august 1940, Editura „Cronica Mureșeană”, 2024, Sângeorgiu de Mureş; Mihai Suciu, Ocnă all inclusive, Editura UZPR, București, 2023.
Sesiunea de comunicări științifice Miron Cristea – Credinţă străbună, Istorie naţională, Cultură şi civilizaţie românească a început, în plen, în Sala de ședințe a Consiliului Local și a continuat în Sala de ședințe a Restaurantului „Adadis” din Toplița. Moderatori au fost col. dr. Dan Prisăcaru din Iași și Pr. dr. Florin Țuscanu, de la Roman, județul Neamț.
Au prezentat comunicări: col. (r) dr. Dan Prisăcaru, Iaşi, Acţiuni de politică externă a României în timpul guvernării Patriarhului Miron Cristea. Neutralitate neoficială şi „balans” între Marile Puteri pentru menţinerea ordinii interne şi a statu-quo-ului teritorial; prof. univ. dr. Ion Giurcă, Bucureşti, Participarea lui Miron Cristea la comemorarea centenarului naşterii lui Avram Iancu; conf. univ. dr. Ştefan Vodă, Constanţa, Unele aspecte privind diversitatea tematică a cuvântărilor lui Miron Cristea; Pr. dr. Constantin Mănescu-Urşani, Horezu, Proverbele românilor în atenţia tânărului Elie Cristea; Pr. dr. Florin Bengean, Reghin, Elie Miron Cristea, la Conferinţa învăţătorească de la Deda din 1906; Pr. dr. Aurel Florin Țuscanu, Roman, Ultimul an din viaţa mitropolitului Visarion Puiu – Franţa, 1964. Moartea şi funerariile sale; Pr. dr. Gheorghe Nicolae Şincan, Târgu-Mureș, Protopopul Nicolae Maneguţiu – repere biografice; prof. dr. Nicolae Băciuț, Târgu-Mureș, Protopopul ortodox Nicolae Maneguţiu: istorie şi adevăr și Bisericile de lemn, martori tăcuţi ai istoriei noastre – Biserica „Sf. Arhangheli” Cerghizel (Ungheni); prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, Târgu-Mureş, Documente inedite privind originile româneşti ale principelui Transilvaniei, cărturarul Gabriel Bethlen; prof. univ. dr. Ion Giurcă, Bucureşti, La discreţia autorităţilor de la Washington şi Londra. Nave comerciale româneşti şi echipajele lor în anii celui de-al Doilea Război Mondial; prof. univ. dr. Alin Spânu, Bucureşti, Comuniştii români în sprijinul Republicii Sfaturilor din Ungaria (1919). Amintirile lui Mihail Cruceanu şi Gheorghe Cristescu; prof. dr. Dorel Marc, Târgu-Mureş, Participanţi din localitatea Sărmaş la Primul Război Mondial – după documente de arhivă; dr. Adrian Deheleanu, Timişoara Avram Iancu (1824-1872) – stăpânul Munţilor Apuseni şi eroul românilor din Transilvania. Memorie, legendă, folclor; dr. Dragoş Dan Burghelia, Târgu-Mureş, Ilie Ilaşcu – exemplu de demnitate şi rezistenţă a neamului românesc; prof. Daniela Clinceag, Lunca Bradului, Constantin Prezan şi luptele din Defileul Mureşului, Lunca Bradului şi Răstoliţa; prof. dr. Virgil Pană, Târgu-Mureş, Antecedente literare mureşene; dr. Ioan Lăcătuşu, drd. Tatiana Scurtu, Sfântu-Gheorghe, Aspecte specifice ale păstoririi ierarhilor ortodocşi şi greco-catolici din judeţele Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune (azi judeţele Covasna şi Harghita).
La finalul Sesiunii de comunicări științifice s-au purtat discuții, s-au tras concluzii și s-au formulat propuneri pentru organizarea „Zilelor Miron Cristea”, ediția a XXVIII-a, din 2025, la Toplița, când se împlinesc 100 de ani de la alegerea lui Miron Cristea în înalta demnitate de Prim Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (4 februarie 1925), fiind înscăunat la 1 noiembrie 1925.
În Parcul Central al municipiului Toplița un sobor de preoți a săvîrșit o slujbă de pomenire la bustul Patriarhului Miron Cristea, la care a fost depusă o coroană de flori. Jerbe de flori au fost depuse și la busturile lui Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu și Grigore Vieru.
Cea de-a XXVII-a ediție a „Zilelor Miron Cristea” s-a încheiat în 20 iulie 2024 cu participarea la Sfânta Liturghie, prilejuită de Hramul Mănăstirii „Sfântu Prooroc Ilie”, din Toplița, ctitorie a Patriarhului Miron Cristea.
Ediția din acest a „Zilelor Miron Cristea” a fost organizată de Fundația Culturală „Miron Cristea”, Centrul Cultural Toplița, Primăria Municipiului Toplița și, nu în ultimul rând, cu sprijinul financiar al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Giurgeu, condusă de Dan Ciprian Rugină, președinte, și de Mihai Achim Calinovici, director executiv, care are în componență Consiliul Județean Harghita și cele opt localități din nordul județului Harghita: Toplița, Borsec, Sărmaș, Gălăuțaș, Subcetate, Bilbor, Corbu și Tulgheș.
Datorită faptului că „Zilele Miron Cristea” reprezintă una dintre cele mai importante manifestări cultural-științifice și religioase din zona de nord a județului Harghita și, în special, pentru comunitatea științifică românească, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Giurgeu a răspuns pozitiv invitației de colaborare, venind în sprijinul Fundației Culturale „Miron Cristea”, prin tipărirea a 100 de exemplare ale anuarului „Sangidava” și achiziționarea tuturor materialelor necesare desfășurării activităților.
Persoanele care s-au implicat cu toată energia și abnegația în bunul mers al activităților au fost: Daniela Țifrea, Ancuța Țăran, Adelina Țăranu și Letiția Rus.
Alături de noi, pe tot timpul desfășurării manifestării, au fost învățătoarea Viorica Macarie, cu soțul său, Sabin.
De asemenea, ne-am bucurat de atenția și importantul ajutor acordat „Zilelor Miron Cristea” de Restaurantul „Anadis” din Toplița, care ne-a oferit preparate culinare proaspete, gustoase și de calitate, precum și o sală modernă de conferințe, cu un climat și ambient deosebit, unde s-a desfășurat partea a II-a a Sesiunii de comunicări științifice Miron Cristea-Credinţă Străbună, Istorie Naţională, Cultură şi Civilizaţie Românească”. Sincere mulțumiri familiei Anamaria și Adrian Teslovan.
Aceleași mulțumiri adresează organizatorii tuturor celor care au contribuit și s-au implicat, într-un fel sau altul, la buna desfășurare a „Zilelor Miron Cristea”, Toplița Română, 18- 20 iulie, 2024.