„Zilele porţilor deschise” la Situl arheologic Beclean – Băile Figa, județul Bistriţa-Năsăud (19-21 iulie 2024)

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, județul Covasna, în parteneriat cu Primăria Beclean şi Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, desfăşoară, în această perioadă, cercetări arheologice sistematice în situl de la Beclean – Băile Figa, judeţul Bistriţa-Năsăud (foto), care au ca obiectiv cunoaşterea unuia dintre cele mai importante situri arheologice din Europa, în care au fost descoperite vestigii preistorice privind exploatarea sării geme.
Acesta este singurul sit, de acest gen, cercetat sistematic, în tot Bazinul Carpatic, și este unul dintre cele mai importante din Europa. Majoritatea vestigiilor descoperite în cadrul acestui sit – construcții, instalații, ustensile -, au fost confecționate din lemn. Acestea s-au conservat uimitor de bine, datorită nămolului sărat, în care se află de câteva mii de ani. Prin abundența vestigiilor arheologice din lemn, situl de la Băile Figa este pe departe cea mai generoasă sursă de lemn preistoric din toată Europa de Est, Sud-Est și Est-Centrală.
Astfel, situl de la Băile Figa oferă date deosebit de relevante pentru reconstituirea tehnicilor de exploatare a sării din mileniul al IV-lea î.Hr., până în zilele noastre, în mod neîntrerupt. Totodată, datorită bogăției în lemn preistoric al acestui sit, se deschid perspective nebănuite pentru reconstituirea mediului din trecut și a elaborării schemei dendrocronologice specifice Transilvaniei.
În perioada 19-21 iulie 2024, pe şantierul arheologic Beclean – Băile Figa, județul Bistriţa-Năsăud, a avut loc evenimentul Zilele Porţilor Deschise, organizat cu sprijinul Primăriei Beclean. Cu această ocazie, cei interesaţi au fost aşteptaţi la faţa locului pentru a vedea suprafeţele arheologice aflate în cercetare, metodologia de cercetare arheologică şi vestigiile arheologice formate din structuri, instalaţii şi unelte din lemn, utilizate în trecut la mineritul şi extragerea sării.
Cercetările arheologice sunt coordonate de dr. Valerii Kavruk, responsabilul ştiinţific al cercetării, iar din colectiv fac parte și alți arheologi și specialiști de la instituțiile organizatoare: Dan Lucian Buzea, Ștefan Călin Dan, Puskas Jozsef, Radu Zăgreanu și Bartok Iuliana Elisabeta.
„Descoperirile arheologice indică faptul că exploatarea sării a început la Băile Figa în jurul anului 3.000 î.Hr., ceea ce corespunde perioadei Epocii Bronzului, şi a durat până în secolul al XX-lea d.Hr., inclusiv. Există totodată şi indicii de exploatare a sării în acest loc din Evul Mediu, din perioada modernă şi contemporană.
Dincolo de valoarea ştiinţifică a sitului de la Băile Figa, acesta are un potenţial turistic deosebit, cu atât mai mult cu cât, în vecinătatea lui s-a amenajat staţiunea balneară Băile Figa. Pe de o parte, amenajarea acestei staţiuni poate constitui un pericol pentru prezervarea sitului, iar pe de altă parte, deschide perspective promiţătoare de integrare a vestigiilor arheologice de la Băile Figa în sfera serviciilor turistice. Această perspectivă conferă cercetărilor efectuate la Băile Figa, dincolo de aspectele strict ştiinţifice, şi o dimensiune social-economică.
Prin abundența materialului lemnos, situl de la Băile Figa este, de departe, cea mai generoasă sursă de lemn preistoric din toată Europa de Est, Sud-Est și Est-Centrală. Studierea materialului lemnos din acest sit deschide perspective nebănuite privind crearea unei scări dentrocronologice specifice Transilvaniei” (dr. Valerii Kavruk).
Seria de manifestări cultural-științifice a mai cuprins Colocviul științific Priorităţi de cercetare în sud-estul Transilvaniei, cu tema Salvgardarea sitului arheologic de la Băile Figa, care a avut loc în data de 18 iulie, în Sala de ședințe a Primăriei Beclean, și o lecție deschisă pe tema arheologiei sării, susținută în data de 19 iulie, în incinta Centrului Recreativ Legacy Beclean.
Cei interesați au avut ocazia să urmărească aspecte din viața de teren a arheologilor și să vadă cele mai interesante descoperiri din campania acestui an.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *