Carte poștală din „Stațiunea tineretului”, din patrimoniul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni

Pentru că ne aflăm în plină vacanță de vară, iar zilele caniculare ne trimit inevitabil cu gândul la mare, astăzi ne-am gândit să vă prezentăm o carte poștală color, ce are în prim plan plaja din Costinești, cu a sa celebră epavă „Evangelia”. Credem că mulți dintre dumneavoastră aveți amintiri frumoase din acest loc de la malul Mării Negre!
Cartea poștală, donată de prof. dr. Luminița Cornea, a călătorit pe distanța Costinești-Araci, în vara anului 1975, iar fotografia lui Alexandru Florescu redă o panoramă a plajei, din care nu lipsește epava, simbolul stațiunii. Vederea face parte dintr-o serie editată în anii ’70 de celebra Editură „Meridiane” și a fost tipărită la „Arta grafică”.
Pe verso observăm două ștampile în tuș negru. Ștampila din centru are însemnul „OF Sf. Gheorghe”. A doua ștampilă, a emitentului, acoperă timbrul și este mai puțin lizibilă. Cu un pix de culoare albastru este scris mesajul: „Primiți cele mai cordiale salutări și urări de bine din frumoasa tabără Năvodari. / D-nei Bota Salvina, Com. Araci, Str. Vîlcele, Jud. Covasna”.

Pe scurt despre „Stațiunea tineretului”

Costinești, numit Mangeapunar până în 1840, apoi Büffelbrunnen până în 1940, este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța, fiind situat la 31 km sud de orașul Constanța, la o altitudine de 10 metri față de nivelul mării.
Apariția, în anul 1949, a primei tabere destinate pionierilor a însemnat debutul stațiunii Costinești. Zece ani mai târziu a fost deschisă tabăra internațională a studenților. Se adunau pe atunci sute de corturi albastre așezate de-a lungul falezei. Astfel, în timp, începe să fie numită „Stațiunea tineretului”.
Primii invitați din străinătate au fost studenții cehi și polonezi. În anii 1960 are loc o dezvoltare rapidă a stațiunii datorită numărului mare de turiști, astfel se deschid cantine, se dă în folosință Complexul Sanatorial, se construiesc vilele de tip bungalou, campingul de 1000 de locuri și căsuțele de vacanță.
În 1971 sunt terminate Teatrul de Vară și Clubul Central. În 1976 se construiește hotelul Forum, iar în 1986 se construiesc vilele Amiral. La începutul anilor 1990 stațiunea putea găzdui peste 60.000 de tineri. Multitudinea spațiilor verzi dau stațiunii un farmec aparte. După 1990 numărul posibilităților de agrement a crescut, la fel ca și serviciile turistice tot mai diversificate.
În zilele noastre, stațiunea este în continuare o alegere pentru mulți turiști, mai ales în rândul tinerilor.

(Un material MNCR de Florin Herţeg şi Cosmina Marcela Oltean)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *