Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) prin Centrul European de Studii Covasna-Harghita, împreună cu Centrul de Cercetări și Studii Regionale din Târgu-Mureș, cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, a organizat, în perioada 15-20 august 2024, la Complexul Sportiv Național Izvoru-Mureșului, cea de-a XXI-a ediție a Universității de Vară Izvoru-Mureșului, care a debutat pe 15 august, la orele 15:30, prin rostirea cuvântului de binecuvântare al PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei . Au mai luat cuvântul, în prima zi a evenimentului, oficialitățile prezente, organizatorii, dar și o parte dintre participanți.
Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, și cercetător CESPE, a declarat că organizarea acestui eveniment este o datorie morală față de marii români care au inițiat manifestări culturale cu tradiție în inima României, asemenea Universității. Potrivit acestuia, „edițiile Universității de Vară ne arată că lupta pentru Neamul Românesc este vie și va fi dusă mai departe. Forumul Românilor este un factor activ care se asigură de respectarea Constituției pentru comunitatea românilor din această zonă. Noi nu dorim nimic mai mult decât respectarea legii”. Președintele FCRCHM a mai punctat că o problemă semnificativă cu care se confruntă comunitatea românească de aici este continuitatea presei în Limba Română, întrucât alocările bugetare pentru această chestiune sunt tot mai greu de accesat. A fost subliniat faptul că au fost trimise peste 120 de invitații primarilor, prefecturilor, parlamentarilor, ministerelor, premierului, președintelui, pentru a se asigura că acest eveniment românesc este deschis și se adresează tuturor actorilor decizionali din domeniu, indiferent de viziune sau culoare politică.
Avocatul Ioan Sabău-Pop a punctat faptul că Poporul Român nu stă în granițele sale firești din cauza politicilor duse de-a lungul anilor. Domnia sa a reamintit că longevitatea acestui eveniment a fost greu de realizat, din cauza dificultatilor logistice și financiare. De altfel, acesta a mai declarat: „Îmbrățișez pe toți care au suflarea românească în piepturile lor. Să nu uităm că această lucrare este o reacție la slăbiciunea autorităților acestui stat, care nu are grijă nici de românii din afara granițelor, nici de cei din Harghita, Covasna, Satu Mare sau Mureș. Acest eveniment este o reacție la manifestările antiromânești din această zonă, finanțate uneori chiar de statul român”.
Doctorul Ioan Lăcătușu, un om-instituție pentru românii din interiorul cercului Carpatic, a vorbit și el despre greutatea cu care s-a înfăptuit această Universitate, reamintind că, din cauza subfinanțărilor, pe parcursul istoriei sale, timp de cinci ani, acest eveniment nu s-a organizat. Mai mult, domnia sa a afirmat: „Este strigător la cer faptul că asemenea manifestări românești sunt descurajate pe aceste căi [financiare], în timp ce manifestările antiromânești sunt masiv finanțate la numai câțiva kilometri de Izvoru-Mureșului”.
Vlad Cubreacov, președintele Asociației „Răsărit Românesc” și cercetător CESPE, a declarat că acest eveniment este așezat sub două mari idei: cea de identitate națională și de solidaritate a românilor, oriunde s-ar afla ei. Basarabean la origini, domnia sa a afirmat că „din păcate, Națiunea Română este organizată astăzi bistatal. Republica Moldova se confruntă, din perspectiva sa, cu dependența de finanțările din afară, corupție și sărăcie, raportul de sărăcie fiind, între România și Republica Moldova, de 1 la 6, sărăcia fiind, aşadar, de şase ori mai mare la Est de Prut. Singura rezolvare a acestor probleme este Unirea cu Țara Mamă”. În încheiere, acesta a afirmat că integrarea europeană este „o lozincă iluzorie, întrucât nu se poate vorbi despre integrare europeană fără reunirea cu România”.
A mai luat cuvântul europarlamentarul Claudiu Târziu, liderul Partidului AUR în Parlamentul European, care a vorbit despre lupta pe care o duc românii pentru valorile naționale împotriva forțelor antinaționale. În opinia sa, evenimentul de la Tușnad este posibil pentru că Ungaria manifestă interes pentru această zonă, în timp ce Statul Român tace.
Teodor Dobrean, consilier județean în Harghita din partea PNL, a afirmat că speră ca manifestările românești, oricare ar fi acelea, să găsească sprijin la nivelul autorităților locale și centrale, întrucât acestea au obligația morală de a fi parteneri în organizarea unor evenimente precum cel de la Izvoru-Mureșului.
Daniel Corneanu, consilier local din partea PMP în localitatea Sărmașu, județul Harghita: „Noi, românii, nu trebuie doar să ne afirmăm aici, pentru că suntem la noi acasă, în Țara noastră. Invit românii să se mobilizeze și să vină în număr cât mai mare aici, la Izvoru-Mureșului pentru a ne bucura împreună”.
Preotul Vasile Tămaș din Vâlcele, județul Covasna: „Iubiților, noi venim la Izvoru-Mureșului ca la casa părintească, pentru că venim ca să ne îmbrățișăm părintește, dar și ca la cimitir, pentru că ne amintim de cei care au luptat pentru inițierea și dăinuirea manifestărilor românești, care nu mai sunt printre noi”. Sfinția sa a mai declarat că-l doare faptul că românii din acest areal nu se unesc, lucru care a dus la situații nefaste pentru comunitate, referindu-se la cazul de la Consiliul Local Sfântu-Gheorghe, unde, pentru prima dată în ultimii 100 de ani, românii nu mai au niciun consilier local. În încheiere, părintele a îndemnat factorii politici să lase animozitățile deoparte, pentru a crea alianțe românești în consiliile din județele Covasna și Harghita.
Mihai Tîrnoveanu a declarat că cele 150 de cruci de lemn de la Valea Uzului sunt încă în picioare după un an de zile, aceasta fiind o veste bună. O veste mai puțin bună este că Viktor Orban a venit din nou în România, la Băile-Tușnad, insultând România, dar și pe români. Potrivit acestuia, declararea premierului maghiar persona non grata poate deveni realitate dacă mii de români vor cere acest lucru. Mihai Tîrnoveanu a mai spus că, anul acesta, la Universitatea de la Tușnad, au fost luate măsuri de siguranță suplimentare, numai pentru ca Viktor Orban să nu vadă mesajul „Ceva este etern: Transilvania pământ românesc!”, acesta fiind un mesaj pe care trebuie să-l știe atât Ungaria, cât și românii.
Astfel au debutat lucrările Universității de Vară de la Izvoru-Mureșului din acest an, cu binecuvântarea Bisericii strămoșești și cu nădejdea realizării unor lucrări benefice pentru comunitățile românești de pretutindeni.
Data: 15 august 2024
Biroul de presă al UVIM
UVIM, ziua a doua.
Meci de oină la Universitatea de Vară
A doua zi a Universității de Vară de la Izvoru-Mureșului a început cu prelegerile din cadrul panelului Interesul naţional românesc în actuala conjunctură geopolitică. Globalism versus suveranism.
Situația românilor din Bulgaria a fost prezentată Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români AVE din Bulgaria. Ivo Gheorghiev și-a manifestat bucuria că are onoarea să transmită urmașilor identitatea națională, dar, din păcate, aceasta are loc tot mai greu, din cauza lipsei sprijinului instituțional, astfel încât, următoarea expresie caracterizează situația din prezent: „Nu mă doare când dă turcul cu cizma, cât fratele cu opinca”. Acesta a întărit că de la an la an situația comunității devine tot mai critică. Chiar și sprijinul financiar instituțional acordat comunităților istorice s-a transformat într-o formă de umilire când, în loc să fie sprijiniți, li se reproșează lipsa de cunoștințe în problemele birocratice. În încheiere, Ivo Gheorghiev a afirmat, cu tărie, că fără sprijinul statului (indiferent de culoarea politică) comunitatea românească nu va supraviețui, pentru că „singurele culori politice care contează sunt cele de pe tricolor”.
Profesorul universitar Petrișor Peiu a clarificat titlul dezbaterii, afirmând că rolul geopolitic al statului din Țară înseamnă, printre altele, preocuparea activă față de soarta comunităților românești și față de direcția economiei interne. Chiar dacă România reprezintă cea mai mare țară din regiune, statul nu a reușit pe deplin „să capaciteze identitatea națională în comunitățile de români din afara granițelor”. Totodată, cea mai mare creștere economică din regiune (după paritatea puterii de cumpărare) nu s-a transpus în bunăstare pentru români și companiile românești. Basarabia reprezintă, din acest punct de vedere, un bun exemplu al neputințelor geopolitice ale României. Profesorul Peiu a accentuat importanța factorului politic, fără de care discursul geopolitic conturat în cadrul panelului nu va deveni realitate.
Generalul (r) doctor Mircea Chelaru a clarificat publicului conceptele de bază ale discursului geopolitic românesc. A gândi, astăzi, geopolitic înseamnă a răspunde la întrebarea „cum instituționalizăm românismul” (expresie superioară identitară a poporului, conform lui Mihai Eminescu, omului deplin al culturii române). Un concept important din discursul geopolitic este suveranismul, care înseamnă, conform domniei sale, „a fi stăpân” (a-ți manifesta dreptul de proprietate inclusiv asupra propriului patrimoniu imaterial). Generalul (r) Chelaru susține că problema geopolitică trebuie pusă „la firul ierbii”, pentru că „dacă ai familie vei avea și comunitate, iar dacă ai comunitate, vei avea și o națiune”. În final, generalul (r) Chelaru i-a avertizat pe participanți că „a venit vremea să trecem de la vorbitori la înfăptuitori”, pentru că istoria „consemnează doar faptele, bune sau rele”, mai ales că românii au uitat să înfăptuiască, pentru că le lipsesc „ridicătorii”.
Cozmin Gușă, om de presă și unul oamenii politici atașați de identitatea națională, a îndemnat cursanții să cugete la potențialul geopolitic al României. Ceea ce caracterizează România este, conform jurnalistului, „dezordinea geopolitică”, din cauza presiunii de tip imperialist, la care este supusă de marile puteri. Ieșirea din „încercuirea imperialistă” este posibilă prin valorificarea resurselor Țării (estimate de experți la cca. 2 mii de mld. de dolari), într-un proiect comun, precum cel al reunificării Basarabiei cu România, pentru care ar fi necesare mari resurse financiare, care să compenseze discrepanțele economice dintre cele două state.
Președintele AUR, deputatul George Simion, a participat la dezbaterea Rolul României ca actor geopolitic regional. Siguranţa europeană în contextul conflictului de la graniţe, desfășurată în cadrul Universității de Vară Izvoru Mureșului. „Noi, politicienii, suntem trecători, dar Biserica noastră strămoșească este veșnică. Astăzi îi prăznuim pe Sfinții Martiri Brâncoveni, în timpul cărora Țara noastră avea o poziție privilegiată la Înalta Poartă, ceea ce nu putem spune că se întâmplă de când România este în UE.” Acesta a mai vorbit despre pericolul care îi paște pe românii din județele Covasna și Harghita, inferiori din punct de vedere numeric: acela al dispariției etnice, caz în care susținerea politicienilor este imperativă, indiferent de culoarea lor politică. […]
Lectorul universitar Lucian Săcălean a declarat, în cadrul dezbaterii: „Orice președinte se va afla în fruntea Țării va trebui să ia decizii grele, pentru că, deși nu ne dăm seama, conflictul aflat la granița României, indiferent dacă se va încheia sau nu, va crea mari dificultăți Țării noastre […]”. Acesta a mai punctat că „ceea ce trebuie să învețe politicienii români este să dialogheze cu oamenii pregătiți din jurul lor, care să le dea argumentele necesare în momentul în care trebuie să ia decizii”.
Generalul (r) Marius Crăciun a afirmat: „Sunt convins că NATO este o alianță în care fiecare țară poate avea opinia sa, iar deciziile se iau în unanimitate. NATO este vital mai ales pentru noi românii, care ne aflăm în epicentrul conflictului […]. Dacă ne uităm la Armata Română, vom vedea că situația ei de acum nu este deloc ceea ce trebuie […]. Trebuie să ne consolidăm poziția și să devenim un pilon de încredere al NATO, aşa cum face de pildă Polonia”.
Adrian Severin, fost ministru de Externe, a declarat că avem un deficit în acțiunea noastră externă, în special atunci când vorbim de impulsul și orientarea politică a oamenilor responsabili de politica externă. România are datele necesare pentru a fi un actor important în politica regională, dar acest lucru nu se câștigă prin obediență, ci prin capacitatea noastră de a dialoga cu alți actori regionali, în beneficiul interesului național. Dacă dorim să jucăm un rol în lume trebuie să punem accent pe interesele noastre comune cu cele ale altor puteri regionale, pentru că „la sfârșitul conflictului din Ucraina, SUA va trebui să se ocupe de reconstrucția UE, nu doar a Ucrainei, iar eu mă tem că nu vom mai putea vorbi despre un nou Plan Marshall”.
Europarlamentarul Claudiu Târziu a afirmat: „Eu sunt dintre cei care știu să asculte, pentru că nu m-am născut politician […], așa se și justifică prezența mea aici”. […] Acesta consideră că „ar fi un pericol și o prostie să ieșim din alianțele externe, însă trebuie să fim conștienți că România are nevoie mai mare de aceste alianțe, decât au acestea de noi. Rusia, pe de altă parte, trebuie condamnată pentru comportamentul său de prădător și trebuie să reținem că a fi lăsat fără apărare în fața Rusiei este un act de inconștiență”.
Deputatul PSD de Mureș, Dumitrița Gliga, a declarat: „Am avut și avem oameni care au pus interesul național pe primul loc. […] Cred că atunci când vorbim despre siguranța națională, în contextul conflictului de la graniță, trebuie să avem în vedere și educația, pentru că atunci când avem un popor educat riscul de a fi manipulați este mult mai mic. Rezultatele testelor PISA ne arată că 40% dintre elevii români nu înțeleg ceea ce citesc, iar acest lucru trebuie să creeze îngrijorări”.
Profesorul universitar Radu Baltasiu, directorul CESPE, a afirmat: „Noi nu facem mai nimic pentru comunitățile de români din afara granițelor. Viktor Orban, pe de altă parte, gestionează direct relațiile cu cetățenii săi, numai că face acest lucru dăunând intereselor celorlalte state. Noi am trecut de la etapa în care nu făceam nimic pentru românii din afara granițelor, «pentru a nu deranja», la cea în care nu mai facem nimic, pentru că nu mai știm cum stau lucrările și, mai grav, nici nu mai vrem să aflăm. […] Bugetele alocate unor proiecte coerente și sistematice pe diaspora și comunitățile istorice sunt inexistente. […] În condițiile în care avem rata analfabetismului funcțional de 47% în rândul tinerilor de sub 28 de ani și numai 3% dintre ei mai citesc, viitorul este sumbru pentru români, atât în interiorul, cât şi în afara granițelor, pentru că suntem cu toții victime sigure în fața unor țări care au aceste noțiuni”.
Ziua a continuat, mai apoi, cu un meci demonstrativ de oină feminină , între campioana și vicecampioana României, ACS Galicea Mare și ACS Dacia Mioveni, care au oferit o experiență inedită participanților, prin prezentarea sportului național. Astfel, continuă parteneriatul cu Federația Română de Oină și are loc, în al doilea an consecutiv, o prezentare a sportului autentic românesc, în cadrul Universității de Vară Izvoru-Mureșului.
O dată cu venirea serii a debutat programul cultural românesc, extins la această ediție pe parcursul a trei seri. Astfel, am avut deosebita placere de a viziona un program variat, începând cu Ansamblul Folcloric Românesc de pe Valea Timocului, Ansamblul „DOR”, al aromânilor dobrogeni; ne-au încântat, totodată, soliștii Olivia Volosciuc din Maramureșul Istoric, George Gabriel Catană, din Mediaș, și Răzvan Pop, din județul Mureș.
Data: 16 august 2024
Biroul de Presă al UVIM
UVIM, ziua a treia.
„Fondul Moldova”, pe modelul „Planului Marshall”
Lucrările celei de-a XXI-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru-Mureșului au continuat în cea de-a treia zi cu prelegerile din cadrul dezbaterilor: „Națiunea Română: elemente definitorii, valori, riscuri, amenințări și soluții. Cazul Serbiei și Bulgariei”, „Basarabia, încotro?” și „Românii din Ucraina între război și deznaționalizare”.
Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, a semnalat celor prezenți, în numele comunității românești din Serbia, că România a abandonat românii din țara vecină, aceștia simțindu-se. […] În opinia sa, Ambasada României din Serbia nu întărește legăturile firești pe care ar fi trebuit să le aibă cu Partidului Neamului Românesc, cu Episcopia Ortodoxă Română Dacia Felix, dar și cu asociațiile românești, deși din ce în ce mai mulți tineri nu mai vorbesc Limba Română. […]
Zavișa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor / Vlahilor „Ariadne Filum” din Timoc, Serbia de Răsărit, și-a manifestat recunoștința pentru organizarea Universității de Vară, care menține speranța într-un viitor mai bun în rândul comunității românești. Zavișa Jurj a constat, cu tristețe, că statisticile oficiale nu redau numărul real al românilor (de cca. 300.000), pentru a-i împiedica pe aceștia să atingă pragul necesar de 15% din totalul populației unei localități, procent în baza căruia ar primi anumite drepturi. Acesta a semnalat că o firmă chineză poluează regiunea românească a Văii Timocului, cu acordul și susținerea statului sârb. Astfel că, 140 de sate de români sunt agresiv poluate, iar unii dintre membrii comunității românești au fost și vor mai fi strămutați, fără despăgubiri legale. La nivel educațional, situația este, de asemenea, sumbră: doar câteva sute de copii învață, două ore pe săptămână, Limba Română. În încheiere, Jurj a punctat că „este foarte greu pentru copii să-și păstreze limba întrucât nu există infrastructura necesară, iar sârbii îi învață că românii se trag de fapt din neamul sârb. […]”.
Preotul Doru Ovidiu Ursu, paroh în Valea Timocului, a adresat participanților salutul părintelui Boian Aleksandrovici, protopop al Daciei Ripensis, clarificând, totodată, prezența românilor din Serbia la Universitatea de Vară: „Nu am venit să ne plângem sau să acuzăm Statul Român, am venit să vă spunem cum este viața noastră și care sunt problemele cu care ne confruntăm”. Preotul a mai afirmat că: „Paradoxal, noi avem o mai bună colaborare și înțelegere de la preoții din Harghita, Covasna și din Basarabia, decât de la cei din restul Țării, pentru că trăim aceleași presiuni și suntem în acelaşi duh, căci cel sătul niciodată nu-l va crede pe cel flămând”.
Daniel Mangu, unul dintre liderii românilor din Voievodina, Serbia, a semnalat că, deși comunitatea s-a implicat în ultimul proces de recenzare, numărul românilor a scăzut. Acesta a mai constatat că, în contextul în care bugetul anual alocat de autoritățile sârbe pentru activitățile culturale românești se ridică la 70.000 de euro, numărul asociaților românești a crescut în ultimii patru ani. Totuși, acesta susține că românii ar avea nevoie de un sprijin financiar mai consistent, pentru că există o cerere, în acest sens, de la asociațiile românești care au nevoie de ajutor susținut pentru a supraviețui.
Pe marginea problemei asociațiilor a vorbit și Ștefan Mihailovici, consilier local din Voievodina. Acesta a declarat că activitatea culturală din Voivodina este bogată, existând în fiecare localitate românească asociații. Săptămâna trecută, de exemplu, a avut loc un eveniment cu prezența a 1.600 de români din regiune. O mare problemă legată de finanțarea asociațiilor românești ține, însă, de mecanismul creat de Departamentul Românilor de Pretutindeni, prin care asociațiilor li se cere să contribuie cu 50% la finanțarea unui proiect cultural.
Senatorul PSD Titus Corlățean a felicitat activitatea de peste 30 de ani a prof. dr. Ioan Lăcătușu și a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, în slujba păstrării identității naționale din centrul Țării, decernându-i, distinsului „veteran” al comunității românești, PLACHE DE ONOARE a Senatului României. Titus Corlățean a recunoscut activitatea FCRCHM desfășurată în slujba păstrării identității naționale din inima României, recomandând continuarea organizării Universității de Vară, întrucât a devenit singurul forum din Țară al românilor de pretutindeni. Titus Corlățean a atenționat că statele vecine acționează în detrimentul interesului național românesc, refuzând să aplice tratatele și acordurile bilaterale pe care le-au semnat cu România. În acest context, senatorul a propus utilizarea pârghiilor europene pentru protejarea consângenilor români.
Un alt senator prezent la dezbateri a fost Adrian Cătană, președintele Comisiei pentru Românii de pretutindeni din Senatul României, care și-a manifestat sprijinul și solidaritatea pentru comunitățile de români din Serbia și din afara granițelor. Printre soluțiile propuse de senator pentru problemele discutate s-a numărat și redobândirea și acordarea cetățeniei românești pe baze simple (apartenența culturală), așa cum practică Bulgaria sau Ungaria.
Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a îndemnat participanții la lucrările Universității de Vară să se implice în sfera politică cu mai mare curaj, pentru că de un astfel de curaj a fost nevoie pentru a fi introdus art. 7 din Constituția României, care protejează românii din afara granițelor, deși inițial au existat voci care au afirmat că forma articolului este „ungurească”. Acesta a mai afirmat că: „O denumire mai potrivită pentru românii din afara granițelor este cea de comunitate etno-culturală pentru că aceștia nu sunt doar minorități ale altor state”.
Luând cuvântul în timpul celei de-a doua dezbateri, Vlad Cubreacov, unul dintre organizatorii Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a întărit ideea că situația românilor „este unică pe continentul european. Națiunea Română este organizată astăzi bistatal, din motive istorice, având la origine anexiunea sovietică din 1940. Republica Moldova aparține prin tot și în toate lumii românești. Ea este un stat post-sovietic neviabil, dependent de finanțările externe și sursele energetice din exterior, confruntat cu spectrul sărăciei, corupției, ineficienței administrative”. Singura soluție, conform fostului deputat, pentru problemele statului de la est de râul Prut este reunificarea cu România, membră a UE și NATO: „Tendința ca cele două state românești actuale să devină unul singur este una firească și perfect legitimă. Ea nu este orientată împotriva nimănui, ci servește ideea de unitate națională românească”.
Un alt fost deputat care a luat cuvântul este Constantin Codreanu, care a propus autorităților să condiționeze sprijinul masiv acordat Republicii Moldova de respectul față de Mitropolia Basarabiei. Printre soluțiile enunțate de Constantin Codreanu pentru reunificarea celor două state românești se numără crearea „Fondului Moldova”, pe modelul „Planului Marshall”, și asigurarea unui mecanism eficient pentru recunoașterea cetățeniei, pentru românii din Republica Moldova care nu au renunțat niciodată la identitatea națională.
George Damian Mocanu, cercetător în cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a vorbit despre problema reunificării Basarabiei cu România, din perspectivă istorică: „populația Republicii Moldova gândește într-un raționament strâmb, care are în centru conceptul de națiune civică moldovenească: în Basarabia s-a produs un proces de deznaționalizare și asimilare (prin înlocuirea conștiinței naționale românești cu cea moldovenească)”. Istoricul constată că și elitele de la București gândesc prin prisma acestui raționament, promovat inclusiv de presa din România, fapt care creează o confuzie generalizată.
Lect. univ. dr. Corina Bistriceanu-Pantelimon, sociolog și cercetător în cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a reluat distincția dintre națiunea civică și cea culturală. Prima se bazează pe cetățenie, care este o alegere în sine, iar a doua pe identitate, care este un dat ce nu ține de alegerea omului. Pentru mobilizarea asumării propriei identități românești, necesară reunificării celor două state, este nevoie de o autoritate legitimă, garantată de relația firească cu transcendentul.
Târgul de meșteșugari și bunătăți de la Izvoru-Mureșului a reunit numeroși artizani populari, care și-au prezentat lucrările cu multă măiestrie și pasiune. Printre standurile tradiționale s-au numărat cel de lavandă, costume populare, grafică, lumânări, cojoace, sculptură în lemn și mărgele, atrăgând atenția vizitatorilor. Domnul Emil din Brateiu, un cunoscut căldărar, a impresionat cu prezentarea artizanatului său în cupru, evidențiindu-și talentul și dedicația. De asemenea, fierarul Constantin Tinca, care provine dintr-o familie ce practica aceasta meserie de generații în Voșlăbeni, Harghita, a oferit un spectacol de excepție prin demonstrațiile sale, alături de cel mai tânăr membru al familiei. Prezența antreprenorului maghiar de la Târgu-Mureș a adăugat un plus de savoare târgului, acesta oferind înghețată artizanală și pâine tradițională, spre deliciul tuturor. Totul a culminat prin spectacolele de muzică și dans popular ale Grupurilor „Flori Mureșene” din Târgu-Mureș, „Ceata Opincuța” din Sfântu-Gheorghe, Ansamblul „Doina” din Albești, Ansamblul „Dor” al aromânilor din Dobrogea, precum și solista Carmen Doboș și tânăra Anca Cioloboc.
Data: 17 august 2024
Biroul de Presă al UVIM
UVIM, ziua a patra.
„Ceangăii” nu sunt altceva decât
o minoritate religioasă (catolică),
parte a etniei majoritare (română)
În cea de-a patra zi a Universității de Vară Izvoru-Mureșului (ediția a XXI-a) prelegerile s-au concentrat pe problema românilor romano-catolici din Moldova, pe presiunile maghiare din Țară și pe provocările întâmpinate de românii din Diaspora.
În cadrul dezbaterilor despre romano-catolicii din Moldova, inginerul Gheorghe Bejan, președintele Asociației Românilor Romano-Catolici „Dumitru Mărtinaș”, a prezentat activitatea intensă a statului maghiar, care intervine în comunitățile de români moldoveni romano-catolici cu un sistem de propagandă culturală și identitară, ce introduce termenul de „ceangăi” pentru a defeni acest grup religios, pe care ei îl identifică cu etnia maghiară.
Atât prof. Daniel Frâncu, cât și prof. dr. Anton Coșa au subliniat că asocierea între etnie și religie e nepotrivită, întrucât în mentalul colectiv etnia maghiară este frecvent asociată cu confesiunea romano-catolică, în timp ce cea românească cu credința ortodoxă. Ceea ce statul ungar numește „ceangăi” nu sunt altceva decât o minoritate religioasă (catolică), parte a etniei majoritare (română).
Cercetătorul Vlad Cubreacov a lăudat activitatea Episcopului Petru Gherghel, cel care a înființat la Iași un centru românesc de cercetare în problema așa-numiților „ceangăi”.
Prof. univ. dr. Radu Baltasiu a afirmat că Ungaria este un factor de dezordine în Europa, în timp ce România, de-a lungul istoriei, a fost mereu un factor de ordine în partea aceasta de lume. De asemenea, acesta a lansat ipoteza că Ungaria instrumentează problema „ceangăiască” pentru a-și extinde influența la Marea Neagră, unde face demersuri pentru achiziționarea unui port românesc.
În a doua parte a zilei, Eugen Terteleac, președintele Asociației Românilor din Italia, a declarat că există 46.000 de firme înființate de români în Italia, unele cu cifre de afaceri de zeci de milioane de euro. Românii stabiliți în Italia contribuie cu 2% din PIB-ul țării de adopție, resurse care valorează cât 20% din PIB-ul Țării noastre. Acesta a apreciat rezultatele importante ale platformei RoUnit prin care au revenit în Țară peste 30.000 de români. În contextul în care există un deficit mare de forță de muncă în România (100.000 numai în domeniul construcțiilor), rezultatele platformei sunt remarcabile.
Profesorul Ioan Sabău-Pop a criticat tratatul României cu Ucraina din 1997, pe baza unei cărți scrise de Tiberiu Tudor. Totodată, acesta a subliniat faptul că un tratat dacă este condamnat, atunci trebuie să se revină la starea de dinaintea semnării acelui tratat. Cu toate acestea, România este singura țară care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov fără ca granițele Țării să revină la situația de dinainte de 1940.
Cercetatori din cadrul Academiei Române au prezentat idei politice ale marelui economist și om politic interbelic Mihail Manoilescu, care a propus ca soluție la problemele Țării formarea unor elite cu spirit ascetic, spre deosebire de liderii de astăzi, stăpâniți de instincte hedoniste.
De asemenea, cercetători în cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice au aprezentat o radiografie a diasporei românești din Italia, unde compatrioții noștri reprezintă 2% din totalul populației (23% din populația imigrantă), fiind primul grup etnic ca mărime după italieni. Totodată, în ciuda crizei natalității din Țara noastră, românii sunt grupul etnic cu cea mai ridicată rată de natalitate din Italia.
S-a discutat, de asemenea, despre diaspora românească din Spania. După pandemie, numărul românilor de acolo a scăzut semnificativ (de la peste un milion la peste 600.000). De asemenea, ca soluție la starea precară a clasei politice, s-a propus formarea unei elite care să se ocupe de sufletul românesc. Într-o analiză a discursurilor liderilor politici din România despre românii din interiorul arcului carpatic, unul dintre cercetători a constatat că niciun președinte sau premier nu a încurajat vreodată idei separatiste, însă demnitarii nu pun problema corect, de vreme ce evită să afirme cu tărie că românii sunt discriminați în centrul Țării. S-a argumentat faptul că tendințele din prezent conduc la uniformizarea națiunilor într-o structură globală.
Seara specială a Universităţii de Vară Izvoru-Mureşului, ediția a XXI-a, a adus pe scenă un regal tradițional, cu participarea corurilor „Voievozii Munților” și „Voineștenii”, a grupului folcloric al copiilor din Voșlăbeni, și a soliștilor Petrică Țăran din Sărmaș și Liviu Dascăl din Târgu-Mureș. Finalul deosebit al evenimentului a fost marcat de Grupul folk „Zori” din Piatra-Neamț, coordonat de Ionuț Stoian, iar spectacolul s-a încheiat cu un foc de artificii fabulos, spre bucuria tuturor celor prezenți în Complexul Sportiv Național Izvoru-Mureșului.
Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, a mulțumit tuturor participanților și partenerilor, exprimându-și recunoștința față de românii de pretutindeni pentru prezența lor și anticipând cu entuziasm revederea de anul viitor, cu și mai multe realizări și noutăți.
Data: 18 august 2024
Biroul de Presă al UVIM
