În ultima zi a Universității de Vară Izvoru-Mureșului (ediția a XXI-a), dezbaterile s-au concentrat asupra situației românilor din zonele unde sunt minoritari în propria Țară și de discriminarea la care sunt supuși.
Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș, a subliniat necesitatea stringentă de implementare a unor măsuri de desegregare a comunităților din județele Covasna, Harghita și Mureș, unde populația maghiară și cea română trăiesc vieți separate, studiază în școli separate și le sunt livrate narative diferite, aceste comuniăți trăind efectiv realități paralele. Acesta a evidențiat metodele maghiarilor de cucerire identitară pe care le folosesc în Transilvania. Intervențiile statului ungar în România nu sunt menite să îmbunătățească nivelul de trai al maghiarilor din Țara noastră, ci doar să le ofere divertisment și alte elemente de soft power, prin investiții în valoare de sute de milioane de euro, în sport, cultură și propagare a unor mesaje identitare menite să divizeze populația. De asemenea, acesta a afirmat că trăiesc peste 400.000 români în Harghita, Covasna și Mureș, din care 100.000 în județele Covasna și Harghita, aceștia suferind din cauza lipsei de reprezentare la nivel politic și administrativ. „Suntem victime ale divizării”, în timp ce maghiarii sunt uniți în jurul unui singur partid. Drept consecință, în municipiul Sfântu-Gheorghe, pentru prima dată în istorie, nu există niciun consilier local român. Cu această ocazie, președintele Forumului a precizat și necesitatea organizării alegerilor locale în două tururi.
Primarul comunei Voșlobeni a vorbit despre înapoierea din punct de vedere economic, a județelor Harghita și Covasna, lucru care era o realitate și în anul 1940.
Profesorul Radu Baltasiu a semnalat faptul că partidul etnic UDMR are aproximativ 10.000 de oameni în structurile administrative românești. Totodată, acesta a evidențiat rolul Academiei Române, care este singurul for de cultură unde cercetarea românească autentică încă supraviețuiește.
Profesorul Ioan Sabău-Pop a afirmat că statul din România nu mai are nicio autoritate. Când identificăm o problemă, să căutăm cauza în noi, sugerează profesorul universitar și avocatul de renume.
Cercetătorul Alin Bulumac a prezentat o perspectivă istorică asupra românilor din interiorului Arcului Carpatic, conform revistei interbelice „Gazeta Ciucului”. Chiar și în urmă cu aproape o sută de ani românii se confruntau cu provocări legate de conviețuirea cu maghiarii. Drept model de înfrățire culturală se vorbea despre muzica lui Bela Bartok. Alin Bulumac a conchis prelegerea sa, spunând că avem nevoie de o gândire curat românească, a interesului românesc, întrucât „unitatea națională duce la unitatea sufletească”.
Sebastian Cucu, subprefectul județului Covasna, a subliniat faptul că sunt multe grupuri care doresc ca Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureșului să nu aibă loc. Pe marginea problemei retrocedărilor, acesta a precizat că numărul de hectare retrocedate este chiar mai mare decât teritoriul județului Covasna și că rezolvarea problemei nu se poate face fără a anula toate retrocedările de până în prezent.
Marius Obreja, fost senator PNL al județului Covasna, a vorbit despre un manual de istorie a secuilor publicat în 2012, în care Poporul Român și istoria sa sunt profund denigrate. Manualul nu a primit niciun aviz din partea Ministerului Educației și conține grave lipsuri și erori în ceea ce privește rigoarea academică, necesară în întocmirea unor astfel de manuale școlare.
Florentina Teacă, cercetător CESPE, a radiografiat situația monumentelor românești din județele Covasna și Harghita, 39 la număr, făcând și o incursiune prin istoria acestora, în cele două județe. Există localități în care populația este eterogenă din punct de vedere etnic, în care raportul monumentelor maghiare față de cele românești este de 7 la 1. Un an de răscruce în istoria monumentelor românești este perioada 1940-1944, când s-au demolat masiv monumentele românești din Ardeal.
Drd. Samira Cîrlig a avertizat că frontiera românească cu Ungaria din județul Satu Mare se contractă încetul cu încetul, conform unui studiu realizat de CESPE în 2020. „Frontiera nu e doar o margine, ci un indicator al sănătății etno-politice”, a precizat cercetătoarea. Problema fundamentală identificată de aceasta este că statul maghiar se află într-o stare de cosuveranitate cu statul român, la noi în Țară, nu doar în teritoriile cu populație maghiară, ci chiar și la București, unde UDMR a fost în majoritatea guvernelor de după 1989.
Tânărul Cosmin Iosub a făcut un apel la unitate în fața urgențelor istorice cu care se confruntă România, precizând și importanța ca românii să achiziționeze pământ în județele Harghita și Covasna.
Data: 19 august 2024
Biroul de Presă al UVIM
