De la Cruciada copiilor, la „cruciada” împotriva copiilor

Cruciada copiilor a fost unul din cele mai fantastice evenimente din perioada medievală a Europei și se întâmpla după a treia cruciadă condusă de Richard Inimă de Leu, prin 1212. Două grupuri mari de copii au plecat spre Pământul Sfânt (Palestina medievală), unul din Franța și unul din Germania. Mii de copii, cu vârsta între șase ani și maturitatea deplină și-au părărsit casele, părinții, frații și surorile și au plecat spre Ierusalimul ocupat de musulmani, pentru a-l elibera. Liderul-copil din Franța se numea Stefan din Cloyes și avea 12 ani. Liderul copiilor din Germania a fost un băiat pe nume Nicholas, ce a plecat cu 20.000 de copii. Ambele Cruciade ale copiilor au fost un dezastru, cu mii de copii morți, care nu au ajuns niciodată la Ierusalim. Copiii, cu inocența în suflet, au crezut că vor salva Ierusalimul și au murit pentru această minunată cauză. Această Cruciadă este descrisă foarte frumos de marele poet și filosof Lucian Blaga, în piesa cu același nume, a cărei premieră a avut loc la 16 aprilie 1930, pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca.
Copiii au fost folosiți în toate timpurile, începând de la Cruciada copiilor, în conflicte armate în care, în ultimul deceniu, au murit peste 2 milioane de copii. Începând de la copiii și adolescenții germani, cărora li s-au dat arme și au apărat Berlinul de trupele sovietice și au murit cu miile, până la copiii și adolescenții palestinieni din Intifada, la tinerii tamili din Sri Lanka sau Sierra Leone, tinerii din Iran sau Irak care au comis ei înșiși, fiind spălați pe creier, acte de o deosebită brutalitate. Unde era ONU sau UNICEF-ul când la război erau trimiși copiii?
Ticăloșii din umbră ne-au vrut și atunci și ne vor și acum copiii, iar astăzi, tot copiii sunt ținta lor preferată. Nu au fost de ajuns șapte ani de acasă, au mai vrut un an, cel pregătitor, să facă… ce? Să programeze mintea copiilor, să le șteargă circumvoluțiunile cât mai repede și, bineînțeles, să le dea creierul pe „mâna” inteligenței artificiale, internet, telefon mobil, facebook și multe altele. Li se spune, la școală, că nu mai trebuie să învețe nimic pe de rost, nici măcar Luceafărul sau Scrisoarea a III-a, de Mihai Eminescu, sau, mai rău, ce rost are să mai fie studiați Eminescu, Goga, Coșbuc, căci ei nu mai sunt „cool”. Copiii și adolescenții sunt învățați că nu mai au nevoie de marile valori morale ale trecutului, doar prezentul contează, doar mașinile, femeile și telefonul de ultimă generație, dacă se poate cu cristale Swarovski.

„Lăsați copiii să vină la mine”, spunea Mântuitorul nostru Iisus Hristos; ăștia spun: lăsați copiii la educație sexuală de la 4 ani, lăsați copiii să-și aleagă sexul, lăsați copiii să nu mai spună tată și mamă, ci părinte 1 și părinte 2, lăsați copiii departe de părinți, la orele de after school, la karate, la judoka, în tot felul de activități agresive, lăsați copiii să fie singuri și să comunice dragostea nu privindu-se în ochi, ci prin telefonul mobil și alte rețele digitale.
Știe cineva că la minele de cobalt, atât de necesar pentru bateriile electrice, lucrează mii de copii, în condiții de iad și mor cu sutele în Republica Democrată Congo? Nici guvernului congolez, nici chinezilor, care dețin majoritatea acțiunilor acestor mine, nici UNICEF-ului nu le pasă de ce se întâmplă acolo.
Părinți, nu vă lăsați copiii pe mâna acestor oameni, fiindcă ținta lor este sufletul nevinovat al copiilor!

dr. Mircea Frenţiu (Blaj, Mica Romă)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *