Aproape că nu mai aveam speranţă că vom ajunge anul acesta la Festivalul Coral şi nu ne venea bine de loc să lipsim tocmai acum. Nu lipsisem, din anul 2013, la nicio ediţie şi tocmai la această ediţie cu numărul „X”… Dar, mare-i Dumnezeu! Pe ultima sută de metri am reuşit să rezolvăm cu problemele legate de transport. Vorba ceea: „Unde pune Dumnezeu mila, bunătatea omenească sporeşte.”
Aşadar, iată: sâmbătă, 21 septembrie, în zori-de-zi (ora 6:30) o parte dintre membrii Ansamblului Artistic de Amatori „Plaiuri Tulgheşene” (foto) luam drumul spre Sfântu-Gheorghe, județul Covasna.
Unii mai obosiţi şi somnoroşi, alţii energici şi voioşi, dar toţi, foarte nerăbdători să ne întâlnim cu ai noştri frați din inima Țării, cât mai curând, căci din luna mai tot aşteptam Festivalul Coral „George Sbârcea”! Ce-i drept, chiar am ajuns mai repede ca altădată!
Acum vă dau o ştire bună: cred că voi trăi să-mi mai văd un vis împlinit. La noi, la Tulgheș, se toarnă asfalt pe bucata aceea de drum care rămăsese neasfaltată de ani şi ani… Aşa că, lume dragă, am luat-o peste Ţângăler, scurtând, cu aproximativ 40 km şi cu aproape o oră, drumul spre fraţii noştri.
Am ajuns la Centrul Ecleziastic și de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, având timp să ne echipăm în straiul naţional, la vreme, spre a nu pierde nimic din ceea ce se povestea despre Muzica corală de ieri şi de azi, despre dirijorii deosebiţi care au condus coruri celebre, de-a lungul vremii, şi despre rolul important pe care l-au avut corurile în viaţa culturală şi civică românească, în decursul anilor. Cei doi moderatori ai simpozionului au fost: dr. Ioan Lăcătuşu, despre care este de prisos să vă explic cine este (cine nu a auzit despre dânsul în Țara asta?), împreună cu „sor’mea, Mimi”, respectiv preşedintele Fundaţiei „Mihai Viteazul”, prof. ing. Maria Peligrad. Aceşti doi oameni-titani, care adună în jurul lor alţi oameni deosebiţi, sunt de acum, pentru pruncii din Ansamblul „Plaiuri Tulgheşene”, ca nişte înţelepţi din poveşti, pe care-i aşteaptă, cu mult interes și curiozitate, să-i întâlnească şi să-i asculte povestind. Abia aşteaptă să ajungă la aceste simpozioane, de la care învață o sumedenie de lucruri înteresante, pe care altfel nu ar avea de unde să le afle.
Mă uitam la ei cum stăteau, ca nişte statui, cu ochii ţintă la fiecare dintre vorbitori, parcă ar fi fost fermecaţi şi, trebuie să vă spun că printre copiii ansamblului nostru erau de la clasa a II-a până la clasa a XI-a. Îndiferent de vârstă, toţi, ascultau cu luare-aminte şi cu mult respect!
Întâlnire cu muzica a fost titlul punctului de încheiere al simpozionului, iar aici am avut şi noi o parte de „vină”, răsplătind cu câteva melodii pe cei care tocmai ne povestiseră, atât de frumos şi pe înţelesul nostru, al tuturor, cât de important este să ştim a cânta împreună, dar, mai ales, ce putere avem cântând împreună despre un ideal!
După ce ne-am bucurat împreună, unii cântând, iar ceilalţi ascultând, câteva melodii vesele, dintre care nu a lipsit piesa Ionel, Ionelule, a lui George Sbârcea, am plecat împreună cu gazdele evenimentului să luăm masa și apoi, noi tulgheşenii, ne-am plimbat pe aleile Parcului central din localitate, bucurându-ne de ultimii nuferi înfloriţi, după care am urcat treptele ce duceau la strada pe care se află Biblioteca Județeană, pentru că se făceau orele 15:00 şi trebuia să ajungem în Sala Albastră de la „Bod Peter”, pentru spectacolul coral.
Între corurile participante amintesc:
1. Ansamblul Artistic „Speranţa”, atelier coral, clasa a II-a, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Sfântu-Gheorghe, coord. Roxana Adriana Suciu şi Maria Magdalena Maghiar;
2. Ansamblul Artistic „Speranţa”, atelier coral, clasa a IV-a, Şcoala Gimnazială „Nicolae Colan”, Sfântu-Gheorghe, coord. Rodica Costache şi Gabriela Alexandrescu;
3. Ansamblul Artistic „Speranţa”, atelier coral, Şcoala Gimnazială Nr. 3, Sita-Buzăului, coord. Laura Mitrofan şi Simona Gheorghiţa Darie;
4. Grupul Vocal al Ansamblului Artistic de Amatori „Plaiuri Tulgheşene”, Tulgheş, județul Harghita, coord. rapsod popular Lăcrămioara Pop, instrumentist (fluier), Ştefan Pop;
5. Corul „Ecclesia”, Catedrala Ortodoxă „Sfântu Ierah Nicolae şi Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Paraclis Episcopal, Sfântu-Gheorghe, județul Covasna, dirijor: Ana Maria Dobre;
6. Grupul Vocal „Pădurenii”, comuna Barcani, județul Covasna, coord. Marian Arnăut, dirijor Cristina Orania Deteşanu; alături de ei au venit „Fetele cu dor”, Căminul Cultural Sita-Buzăului, județul Covasna, coord. Ovidiu Olteanu; aceste două grupuri („Pădurenii” şi „Fetele cu dor”) au cântat şi pe rând şi împreună, oferindu-ne un spectacol deosebit. Am apreciat foarte mult prestațiile lor artistice.
7. Corul Bărbătesc „Armonia”, din Brăila, a încheiat spectacolul din Sala Albastră a Bibliotecii Județene „Bod Peter” şi prima zi a Festivalului.
După o astfel de zi, plină, am stat, cu toţii, la masa de cină, apoi ne-am cam dus la odihnă.
Duminică dimineaţă, fiecare cor a fost repartizat la câte o biserică din municipiul Sfântu-Gheorghe, pentru a participa, cu răspunsuri liturgice, la Sfânta Liturghie și pentru a prezenta, la sfârșitul slujbei, un scurt concert coral.
Noi, cei de la Tulgheş, am fost la Biserica Ortodoxă „Buna Vestire”. O biserică nouă, foarte frumoasă, care aşteaptă să fie pictată. Am avut parte de o Liturghie foarte frumoasă, iar sfânta biserică era plină de lume.
Acolo am avut parte să vedem un lucru nou: nu ştiu dacă ţin minte exact, dar cred că atunci când s-a cântat Heruvicul, iar preotul a venit cu cădelniţa, fiecare om din biserică punea câte un bob de tămâie în cădelniţa preotului. Unele doamne din biserică ne-au dăruit şi nouă, la fiecare, câte un bob să avem şi noi de pus. Iată încă un fel de „dar din dar”! După ce sfânta slujbă s-a încheiat, părintele ne-a dăruit cuvântul de învăţătură, apoi, ne-a invitat să prezentăm pricesnele la care, cu binecuvântarea dumnealui, am adăugat şi două melodii patriotice. După ce ne-a mulţumit, ne-a miruit, ne-a dăruit câte o metanie pentru încheietura mâinii, fiecărui membru din grupul vocal, iar pe mine m-a miluit cu o carte de rugăciuni cu scrisul mare.
Bogdaproste, părinte! Mi-e uşor s-o citesc fără ochelari! Ne-au mai dăruit câte un pliculeţ cu anafură şi ne-au servit cu dulciuri, sucuri sau apă, după preferinţă, spre deliciul copiilor.
Ce repede trece vremea! Parcă ieri veneam pentru prima dată la Festivalul Coral şi, iată, cât am clipit din ochi au şi trecut zece ani… Dar, să fim recunoscători că mai este timp să ne întâlnim frate cu frate într-o Românie cu valori nepieritoare, în care pruncii încă mai ştiu despre înaintaşii lor şi încă îşi cunosc rădăcinile!
În încheiere zic aşa:
„Mulţumim Doamne frumos că-ai păşit cu noi pe cale / Şi ne-ai ajutat să fim, cu fraţii, în ascultare! / Am cântat şi ne-am rugat, într-un gând şi într-un suflet / Într-o limbă ce o știm încă de la primul scâncet, / Când abia deschideam ochii şi o ascultam pe mama / Cum ne cânta Tatăl nostru şi plângea, făr’ să-şi dea seama. / Iac’-aşa-nvăţarăm graiul, ăsta, doinitor şi sfânt / Când durerile dintâie, ne treceau cu vreun colind, / Iar de ne năşteam când codrul începea să odrăslească, / Precis, mama ne-alina cu vreo preadulce priceasnă! / Şi aşa, din una-ntr-alta trecu timpul, ca-ntr-un vis, / Cât aţi mai clipit odată, eu am terminat de zis. / Trag nădejde să mai fie şi alții care să scrie mai temeinic decât mine, / Mai cu știinţă de carte, şi documentaţi mai bine”.
Tuturor celor care au pus umărul la organizarea acestui eveniment – recunoştinţă şi plecăciune!
Celor ce ne-au ajutat să ajungem la eveniment – mulţumiri!
Pruncilor – felicitări! Aţi fost şi de data aceasta nişte urmaşi demni ai bunicilor şi străbunicilor voştri!
