♦ Proclamarea celor 16 sfinți canonizați anul trecut a avut loc marți
(4 februarie 2025) la Catedrala Patriarhală în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Evenimentul istoric a avut loc la finalul Sfintei Liturghii oficiate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel de aniversarea Centenarului Patriarhiei Române. La slujbă au participat și membrii Adunării Naționale Bisericești, iar pe Dealul Mitropoliei au fost prezenți sute de credincioși.

Proclamare

Tomosul Sinodal pentru proclamarea sfinților a fost citit de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul, Secretarul Sfântului Sinod.
„Bucurie mare vestește astăzi fiilor săi Biserica noastră dreptmăritoare, la aniversarea Centenarului Patriarhiei Române, hotărând ca în calendarul sfinților să fie așezați oamenii bineplăcuți lui Dumnezeu din Poporul Român.”
Preasfinția Sa a citit numele celor 16 sfinți și datele în care vor fi pomeniți.
„Acești plăcuți ai lui Dumnezeu au avut o viață încununată de rugăciuni, de post, pocăință, smerenie și dragoste, ajungând la desăvârșire. Unii dintre ei au plătit cu viața mărturisirea lor de credință, fiind încununați cu slăvite cununi mucenicești. Alții au trăit un martiriu continuu, nesângeros, răbdând temnițe torturi și nenumărate umilințe, iar după eliberare au fost în continuare prigoniți de cei fără de Dumnezeu”, se arată în textul sinodal.
„Nici necazul, nici strâmtoarea, nici foametea, nici lipsa de îmbrăcăminte, nici primejdia nu i-a despărțit pe ei de dragostea lui Hristos, în toate acestea arătându-se mai mult decât biruitori prin Hristos care i-a iubit.”
După citirea actului sinodal, au fost prezentate icoanele cu noii sfinți, iar Grupul Psaltic Tronos a cântat troparele acestora.

Rodul cel mai de preț

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat că cei 16 sfinți sunt „rodul cel mai de preț pe care Biserica noastră l-a adus în acest răstimp de 100 de ani, deoarece prin ei se arată, mai intens, lucrarea tainică a harului Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă Română”.
„Acești slujitori au fost canonizați sau înscrişi în calendarul Bisericii fiindcă au fost constatate în viața lor semnele sfințeniei: ortodoxia credinţei, viaţa sfântă de pocăinţă şi rugăciune, iubire smerită şi milostivă faţă de aproapele, mărturisirea jertfelnică a credinţei, iar uneori chiar facerea de minuni, precum și evlavia poporului faţă de ei.”
„Canonizarea lor este un act de recunoaștere a sfințeniei vieții lor, care transcende orice context politic, subliniind faptul că adevărata mărturisire creștină nu susține ideologii lumești trecătoare, ci valorile eterne ale credinței și iubirii de Dumnezeu”, a explicat Preafericirea Sa.
„Centenarul Patriarhiei Române este, așadar, un moment de sfântă bucurie și recunoștință pentru întreaga Ortodoxie românească. Privind retrospectiv, vedem nu doar o istorie bogată, ci și o moștenire spirituală profundă, lăsată de înaintașii noștri – patriarhi, ierarhi, preoți, monahi și credincioși mireni, care au apărat și transmis credința ortodoxă de-a lungul timpului”, a conchis Părintele Patriarh.
În continuare, Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale a oficiat o slujbă de Te Deum pentru aniversarea Centenarului Patriarhiei Române și pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.

Tomosul sinodal pentru proclamarea canonizării noilor Sfinți Români (Document integral)
Tomos sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române pentru proclamarea canonizării unor Sfinți Români
Preaiubitului cler, cinului monahal și dreptcredincioșilor creștini din Patriarhia Română,
Har, milă și pace de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhierești binecuvântări!
Bucurie mare vestește astăzi fiilor săi Biserica noastră dreptmăritoare, la aniversarea centenarului Patriarhiei Române, hotărând ca în calendarul sfinților să fie așezați oamenii bineplăcuți lui Dumnezeu din Poporul Român. Prin aceasta Biserica noastră împlinește îndemnul Sfântului Apostol Pavel, care zice: „Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare-aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13, 7). Următori acestui îndemn, clerul și credincioșii Bisericii noastre cinstesc, împreună cu toți sfinții celei una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică, pe sfinții plămădiți de pământul Țării noastre, între care se numără martirii, mărturisitorii și marii nevoitori care au strălucit în vremurile din urmă prin viețuirea lor sfântă și prin darul facerii de minuni.
Astfel, în veacul al XX-lea, poporul dreptcredincios a cinstit cu mare evlavie pe preoții mărturisitori și marii duhovnici care, în vremurile vitrege ale perioadei comuniste, au propovăduit cu mult curaj credința în Dumnezeu. Printre acești aleși ai lui Dumnezeu se numără: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie, Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie, Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie, Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie, Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie, Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie, Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie, Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai, Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie, Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august și Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august. Acești plăcuți ai lui Dumnezeu au avut o viață încununată de rugăciune, post, pocăință, smerenie și dragoste, ajungând la desăvârșire. Unii dintre ei au plătit cu viața mărturisirea lor de credință, fiind încununați cu slăvite cununi mucenicești. Alții au trăit un martiriu continuu nesângeros, răbdând temniță, torturi și nenumărate umilințe, iar după eliberare au fost în continuare prigoniți de cei fără de Dumnezeu. Însă, nici necazul, nici strâmtorarea, nici prigoana, nici foametea, nici lipsa de îmbrăcăminte, nici primejdia, nu i-a despărțit pe ei de dragostea lui Hristos, în toate acestea arătându-se mai mult decât biruitori prin Hristos Care i-a iubit (cf. Romani 8, 35-37).
Smerenia Noastră, după consultarea Sinoadelor Mitropolitane ale Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Mitropoliei Ardealului, Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, Mitropoliei Olteniei, Mitropoliei Banatului și Mitropoliei Basarabiei împreună cu toți ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la viețuirea plăcută lui Dumnezeu a acestor sfinți, luând aminte la credința lor tare și statornică în Iisus Hristos, la râvna lor vrednică de laudă pentru rugăciune și mărturisirea dreptei credințe, și căutând folosul duhovnicesc al Poporului Român dreptcredincios, urmând Tradiției Sfinte a Bisericii Ortodoxe și chemând în ajutor harul Preasfintei Treimi,

Hotărâm

Ca, de acum înainte și în veci, Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia și Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, să fie numărați între sfinții Bisericii și să fie pomeniți cu cântări de laudă în zilele lor de prăznuire, urmând ca aceștia să fie înscriși în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, rânduim să se tipărească slujbele și viețile acestor sfinți, să li se zugrăvească icoanele, care să fie primite cu toată evlavia de dreptcredincioșii creștini, iar chipurile lor să fie zugrăvite la loc potrivit, alături de ceilalți sfinți de Neam Român, în bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum înainte.
Și, pentru ca evlavia dreptmăritorilor creștini să sporească prin cinstirea și chemarea în rugăciune a acestor sfinți, mai rânduim ca ei să fie și ocrotitori ai unor biserici noi sau reînnoite.
Pentru deplina statornicire a celor pe care le-am hotărât în chip sinodal și canonic, am întocmit și întărim cu semnăturile noastre acest Tomos Sinodal de proclamare a canonizării celor 16 sfinți români, în anul centenar al Patriarhiei Române, pe care îl aducem la cunoștința preacucernicului cler, a preacuviosului cin monahal și dreptcredincioșilor creștini din Patriarhia Română.
Acest Tomos Sinodal de canonizare se proclamă astăzi, 4 februarie, anul mântuirii 2025.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți! (2 Corinteni 13, 13).

Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române

(Text şi foto: basilica.ro)