Ilie Șandru, s-a născut la 20 martie 1935, în satul Săcalu de Pădure, din comuna Brâncoveneștii Mureșului, așezat la poalele Călimanilor. Crescut în spiritul muncii de la cea mai fragedă vârstă, s-a deprins cu bucuriile, treburile și greutățile care l-au însoțit toată viața, înfruntându-le cu curaj. Precum mărturisește în capitolul Repere autobiografice, din cartea dedicată domniei sale, Ilie Șandru, 60 de ani în slujba învățământului și culturii românești, din colecția „Profesioniștii noștri”, apărută la Sfântu-Gheorghe, a apucat de mic „binefacerile ocupației horthyste”, rămânâdu-i adânc întipărite în toată ființa sa.
Învățătorul, un anume Nemes Denes, venit odată cu armata de ocupație, de undeva de dincolo de Tisa, l-a „botezat” scurt, la înscrierea în clasa a întâi, „Șandor Ilieș”, nume de care nu a scăpat decât la eliberarea Ardealului de Nord-Est, în 1945, când, absolvent al școlii primare, „nu știa nici ungurește, dar nici românește”, limba ocupantului învățând-o după metodele avansate ale „civilizatorilor”, cântând-o, „dar nu prea știam ce cântăm”.
Își continuă studiile la Liceul „Petru Maior” din Reghin, unde urmează clasele V-VI. Conform reformei învățământului, din 1948, a urmat cursurile clasei a VII-a elementare, iar în anul următor a intrat prin concurs la Școala Pedagogică Română din Reghin, unde a beneficiat de instruirea și îndrumarea metodică a unor profesori minunați și pedagogi de excepție.
Ieșit de pe băncile școlii pedagogice, în 1953, primește numirea din partea secției raionale de învățământ, în satul Platonești, comuna Sărmaș, raionul Toplița, Regiunea Autonomă Maghiară, unde, ca învățător-director, la doar două săptămâni după prezentarea la post, va avea un schimb de replici „cu un balaur de la partid”, de unde i se trage „avansarea” sa la peste 1000 de metri altitudine și 25 km de Toplița, în comuna Bilbor.
Aici, își va întâlni iubita și soția ideală, învățătoarea Paula Tănase, aici vor vedea lumina zilei Dan Vlad și Paul Ilie, de aici a plecat în armată și tot aici se întoarce mereu pentru a-și „încărca bateriile” necesare luptei sale, demne și curajoase, împotriva celor care vor să întoarcă lumea la alte perioade.
Paralel cu îndeplinirea unor funcții în domeniul culturii și învățământului, între anii 1960-1965, urmează cursurile Facultății de Istorie-Filozofie, secția Istorie – Limba și Literatura Română, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, fiind declarat „diplomat universitar”.
În 1960 obține definitivatul în învățământ, în 1972, gradul II, iar în 1978, gradul I.
Din 1990 până în 2008 a profesat la Catedra de Limba și Literatura Română a liceului care astăzi poartă numele celui căruia Ilie Șandru i-a dedicat mai multe manifestări cultural-științifice, studii și volume memorialistice – Octavian Codru Tăslăuanu.
Ca dascăl a adus lumină în mintea și sufletelor multor elevi, din școli din Bilbor și Toplița, copii ai locului și, mai târziu, copii din Basarabia ruptă de Patria-mamă, care și-au găsit la Toplița casă bună, printre oameni de omenie, cu mult suflet.
În perioada anilor 1978-1990 a fost redactor principal la cotidianul „Informația Harghitei”, satisfăcând-și „o veche pasiune” și punându-și în valoare, totodată, talentul scriitoricesc, dovedit din anii de studii, când a dobândit numeroase premii la concursurile literare.
Încă din 1976, domniei sale îi revine meritul de a fi inițiat două mari acțiuni de răsunet național: Centenarul nașterii lui Octavian C. Tăslăuanu și prima ediție a Festivalului-concurs național al cântecului păstoresc „Miorița”, devenit internațional.
De asemenea, în anul 1998 inițiază și organizează „Zilele Miron Cristea”, amplă manifestare cultural-științifică și religioasă, ajunsă în acest an la ediția cu numărul XXVIII, zile în cadrul cărora are loc Sesiunea internațională de comunicări științifice Istorie, Cultură, Civilizație românească și Credință străbună, devenită și aceasta manifestare internațională, comunicările prezentate fiind valorificate prin editarea și difuzarea celor 18 volume „Sangidava”, adevărate manuale de istorie și cultură ale acestei Academii de la Toplița.
Talentul literatului de excepție s-a manifestat deplin în activitatea publicistică și scriitoricească, condeiul său reprezentând o armă de temut pentru cei care au atentat și atentează la valorile identitare românești. În acest sens, ținem să evidențiem publicarea a mii de articole și a zeci de studii de istorie, literatură, istorie bisericească, etnografie și sociologie, în revistele din sud-estului transilvan: „Sangidava”, „Angvstia”, „Acta Carpatica”, „Anuarul Arhivelor Mureșene”, „Vatra Veche”, „Cuvântul liber”, „Curier de Transilvania”, „Tradiție, cultură, spiritualitate în Deda și împrejurimi”,„ ASTRA – Buzăul Ardelean”, „Colocviile de la Nicula”, cât și în alte publicații din Țară precum: „Familia română”, din Baia-Mare, „Steaua”, din Cluj-Napoca, „Credința străbună”, din Alba-Iulia, „Transilvania”, din Sibiu, „Valori perene”, din Roman, „Condeiul ardelean”, din Sfântu-Gheorghe, „Națiunea”, „Totuşi iubirea”, „Flacăra”, „Vremea”, „România Mare”, „Tricolorul”, „Românul”, „Ţara Noastră”, „Adevărul”, din București.
În activitatea sa scriitoricească, prof. Ilie Șandru se poate mândri cu 30 de volume, pe coperțile cărora este gravat numele său, și 7 volume îngrijite, prefațate sau postfațate, apărute în ultimii 30 de ani, dovedind, la cei 90 de ani, o vigoare și o tinerețe demne de invidiat.
Amintesc doar primul volum publicat în 1995, intitulat Sub cumpăna veacului – proză memorialistică şi documentară – și cel mai recent, Oameni și locuri din Călimani, carte de reportaje, revăzută și adăugită.
În finalul acestui sumar bio-bibliografic putem afirma, cu certitudine, că prin publicistica și cărțile domniei sale, Ilie Şandru este un adevărat apostol, care promovează pretutindeni și cu perseverență istoria, tradiţiile, cultura și spiritualitatea românească.
Activitățile culturale, scriitoricești, publicistice şi ştiinţifice au fost și sunt puse în valoare și de apartenența sa, în calitate de lider sau membru activ, la diferitele organizații culturale, civice sau profesionale, cum ar fi: preşedinte al Fundaţiei culturale „Miron Cristea”, din Topliţa; membru al Despărţământului ASTRA Covasna – Harghita; membru al Asociaţiei culturale „Vasile Netea”, din Târgu-Mureş, filiala „Virtus Romana Rediviva”, din Monor, judeţul Bistriţa-Năsăud; membru fondator al Ligii Scriitorilor, filiala Târgu-Mureș; membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, preşedinte executiv al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în perioada 17 noiembrie 2012 – 31 mai 2014, și membru al Consiliului Director, de la înființare până în prezent. În aceeași măsură, precum afirma IPS Ioan, actualul Mitropolit al Banatului, „Profesorul Şandru a fost şi rămâne un om apropiat al Bisericii Ortodoxe strămoşeşti de pe aceste meleaguri, făcând parte din primul grup de intelectuali români care, alături de păstorii lor sufleteşti, au alcătuit prima Adunare Eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei. Este prezent mereu la manifestările cultural-religioase ale episcopiei noastre, fiind unul din cronicarii din partea de nord a Eparhiei Munţilor”.
De-a lungul timpului, pentru prodigioasa sa activitate, profesorul, publicistul și scriitorul Ilie Șandru a fost distins cu numeroase diplome, titluri și ordine, dintre care enumerăm câteva: în anul 1998, Diploma aniversară a Uniunii „Vatra Românească”; în 2000, Diploma de Onoare şi titlul de Membru de Onoare al Uniunii Naţionale a Cadrelor militare şi de rezervă; în 2004, Ordinul „Meritul pentru Învăţământ”, în gradul de Cavaler; în 2005, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viață și a peste o jumătate de veac de activitate pusă în slujba comunității, Consiliul Local Topliţa i-a conferit onorantul titlu de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Topliţa; tot în 2005 a mai fost distins cu Diploma de Onoare a Consiliului Local şi Primăriei municipiului Reghin, pentru fructuoasa colaborare cu Biblioteca Municipală „Petru Maior”; Diploma de Excelenţă a Fundaţiei Culturale „Miron Cristea” şi Diploma de Excelenţă a Consiliului Local şi Primăriei municipiului Topliţa, „pentru activitatea depusă în slujba învăţământului şi culturii topliţene”; în 2006, Diploma de Onoare şi titlul de Membru onorific al Despărţământului ASTRA „Fraţii Popeea”, din Săcele, „pentru chemarea demnităţii şi curajul asumat întru apărarea identităţii românilor harghiteni”, în 2008, Placheta de Onoare a Prefecturii judeţului Harghita, cu ocazia Zilei Naţionale a României; în 2011, Diploma de Onoare a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita și Diploma şi Medalia „Asociaţiunea ASTRA – 150 de ani (1861-2011), Diploma de Exelenţă a publicaţiei „Națiunea – continuitate pentru Neam şi Țară” și Diploma de Excelenţă a Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu”; în 2013, „Grupul de cercetare «Ioan I. Russu» pentru sud-estul Transilvaniei” i-a acordat prof. Ilie Șandru „Premiul Ioan I. Russu” și Diploma de Excelență, „pentru activitatea de cercetare cu privire la istoria și devenirea românilor din Covasna și Harghita”. În ultimii 7 ani, panoplia de distincții a profesorului Șandru s-a îmbogățit cu peste 20 de diplome de excelență și de onoare, precum și cu premiul literar „Teiul de aur”, acordat de Editura „Geea”, din Botoșani; în anul 2016, Crucea „Sfântul Ilie”, a Episcopiei Covasnei și Harghitei, precum și placheta „O sută de personalități”, acordată de Primăria municipiului Toplița, cu prilejul Centenarului Marii Uniri; în anul 2018, la 6 decembrie, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, pentru activitatea de excepţie desfăşurată de-a lungul timpului, i-a atribuit onorantul titlu de „Cetăţean de Onoare al comunităţii româneşti din judeţul Harghita”.
În anul 2023, profesorul, jurnalistul, scriitorul Ilie Șandru, din Toplița, județul Harghita, pentru întreaga sa activitate pusă în slujba învățământului, culturii, artei, a promovării valorilor tradiționale și pentru acțiunile inițiate pentru susținerea idealurilor unioniste, a fost distins cu Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Iași.
Numele lui Ilie Șandru apare pe 37 de cărți, publicate în 40 de ani, începând, în anul 1985, cu primul volum intitulat Sub cumpăna veacului – proză memorialistică şi documentară, iar cel mai recent, în 2025, Oameni și locuri din Călimani, ediția a II-a revăzută și adăugită.

Prozatorul, istoricul, publicistul Ilie Şandru

și cărțile sale

În ziua Domnului, 20 martie 2025, am sărbătorit pe un senior al Cetăţii, o personalitate a cărei viaţă a fost şi este dăruită propăşirii identităţii româneşti din Arcul Intracarpatic. Cu profesionalism şi dăruire, în bogata sa carieră profesională, cărturarul Ilie Șandru a fost profesor la Bilbor și Toplița, consilier implicat direct în activitatea de promovare a culturii româneşti din Valea Superioară a Mureşului, reputat publicist la ziarul „Informaţia Harghitei” şi la alte multe publicaţii din Țară.
Publicistul, prozatorul, istoricul şi Omul de spirit românesc Ilie Şandru lasă urmașilor „numele scris, nu pe o carte” – dimpotrivă, pe mult, mult mai multe, adică peste 30 de cărți – și colaborarea la mai multe publicații.
De aceea, în cele ce urmează, vom stărui asupra activității editoriale și publicistice a scriitorului și jurnalistului Ilie Șandru. După sistematizarea și actualizarea evidenței cărților scrise de prozatorul, istoricul și publicistul toplițean, a rezultat următoarea situație:
Total cărți – 37, din care: cărți de autor – 28; cărți scrise în colaborare – 6, cărți la care a fost contributor – 3. Majoritatea volumelor semnate de cărturarul Ilie Șandru pot fi lecturate online accesând site-ul Bibliotecii Digitale Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita (https://eurocarpatica.ro/?page_id=2018).
Încercând o clasificare a operei sale literare, istorice şi publicistice, obţinem următoarea grupare: din totalul celor 37 de volume, 16 sunt romane şi cărţi de proză, 12 de istorie și 9 volume de publicistică. În rândul volumelor de istorie, se detaşează importantele scrieri biografice dedicate Patriarhului Miron Cristea şi scriitorului, publicistului şi omului politic Octavian Codru Tăslăuanu.
Toate cele 37 de volume, redactate într-o perioadă de peste 40 de ani, formează o operă literară, ştiinţifică şi publicistică bogată şi complexă, care îl onorează pe autor, rămânând mărturie peste timp, despre fila de istorie înfăptuită şi scrisă de Ilie Şandru, la cumpăna dintre mileniile II şi III.
Mai întâi, remarcăm colaborarea statornică cu scriitorul Valentin Borda și colegii din Târgu-Mureș, Toplița, Miercurea-Ciuc, Sfântu-Gheorghe ș.a.
Apoi, este larg cunoscută admirabila prietenie și sprijinul performant acordat de omul de cultură, editorul iscusit și bunul său prieten Nicolae Băciuț, editării cărților semnate de Ilie Șandru.
Din multitudinea temelor abordate în cărțile lui Ilie Șandru, menționăm: Basarabia și iarăși Basarabia; istoria locală, viața cotidiană, tradițiile și obiceiurile; consecințele marilor evenimente istorice – cele două războaie mondiale, Dictatul de la Viena, Regiunea Autonomă Maghiară ș.a., asupra populației din sud-estul Transilvaniei; conviețuirea interetnică, româno-maghiară din județele Covasna și Harghita. Un loc distinct îl ocupă dragostea de Țară, patriotismul, manifestat în timp de război și pace, de la „vlădică la opincă”.
Romanele sale sunt opera unui prozator experimentat, care mânuieşte „condeiul”, respectiv tastatura calculatorului, cu talent, iscusinţă şi inspiraţie. Autorul este un foarte bun cunoscător al locurilor din romane, acestea fiind practic meleagurile sale natale sau cele unde a trăit şi muncit toată viaţa. În romane, sunt îmbinate, în mod armonios, ficţiunea cu evenimente şi personaje reale, inclusiv personalităţi de primă mărime ale istoriei naţionale, participante la Războiul de Întregire a Neamului. Această abordare a fost înlesnită de experienţa şi competenţa prozatorului, îmbinate organic cu viziunea şi cunoştinţele istoricului Ilie Şandru, ceea ce conferă romanului valoare şi autenticitate. De fapt, această modalitate de structurare a volumelor de proză, semnate de Ilie Şandru, este frecvent folosită, în mod deosebit, prin valorificarea scrierilor referitoare la Primul Război Mondial, redactate de Octavian Codru Tăslăuanu.
Apariția, la Editura „Eurocarpatica” din Sfântu-Gheorghe, a volumului Autori din Toplița și împrejurimi. Repere bibliografice, ediție îngrijită de bibliotecarele de la Biblioteca „George Sbârcea” din Toplița, sub coordonarea managerului performant al instituției, dr. Viorica Macrina Lazăr, ne oferă posibilitatea să circumscriem opera lui Ilie Șandru în cadrul celorlalți scriitori din Toplița și împrejurimi. Volumul menționat redă numele și prenumele a 144 de autori, din Toplița și împrejurimi, precum și titlurile a 404 cărți, purtând semnătura autorilor menționați. De precizat că aceste volume nu reprezintă opera integrală a autorilor cuprinși în volum și nici pe toți autorii din arealul menționat. De remarcat și faptul că aspectele cantitative, demne de toată lauda, referitoare la autorii din Toplița și cărțile lor, sunt completate, în chip fericit, de valoroase dimensiuni calitative, atât în ceea ce privește pregătirea și prestigiul autorilor, cât și diversitatea tematică și valoarea volumelor semnate de aceștia.
Volumul începe cu prezentarea lucrărilor semnate de către un „buchet” de cinci ierarhi români, de ieri și de astăzi, respectiv: Patriarhul Miron Cristea, Episcopul Emilian Antal, IPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, PS Ignatie Trif, Episcopul Hușilor (născut la Bilbor, Harghita). Majoritatea autorilor sunt profesori și învățători din Toplița și împrejurimi, care activează în școlile din județul Harghita și din întreaga Țară. Peste 10 autori sunt publicați în presa scrisă, audio și video, în rândul cărora se află: Teodor Chindea, Cornel Udrea, Ilie Șandru, Vasile Braic, Vasile Gotea, Aurelia Iluț, Andra Elena Andrei, Mălina Cioloca. Tradițiile locale, cultura tradițională și folclorul sunt prezentate de etnografi, muzeografi și cercetători, precum Dorel Marc, Valer Pop, Zorel Suciu, Florina Matei Truță, Doina Dobreanu, dar și de îndrăgiți artiști de la Ansamblul „Rapsozii Călimanilor”, precum Florina Matei Truță, Elena Harpa, precum și Lăcrămioara Pop din Tulgheș, declarată, în anul 2021, „tezaur uman viu”.
În Toplița și împrejurimi s-au născut numeroși intelectuali, cadre didactice universitare, cercetători științifici și doctori în științe: Iosif Marin Balog, Doina Butiurcă, Pr. Petru Cătinean, Petru Adrian Cotfas, Nicolae Cotfas, Mihai Croitor, Valer Dorneanu, Susana Geangalău, Constantin Hîrlav, Costel Cristian Lazăr, Viorica Macrina Lazăr, Dorel Marc, Valentin Marica, Pavel Mureșan, Mihai Suciu, Bogdan Tofan, Florina Truţă-Matei, Ștefan Vodă, Ioan Roșca ș.a.
Din totalul celor 144 de autori cuprinși în prezentul volum, 94 au semnat o singură carte, 18 – două cărți, 7 – trei cărți, 7 – patru cărți, 5 – cinci cărți, 4 – șase cărți, unu – șapte cărți, unu – nouă cărți, unu – zece cărți și 6 – peste zece cărți. Autorii cu cele mai multe cărți sunt: Dumitru Hurubă (80), Ilie Șandru (37), George Sbârcea (33), Octavian Codru Tăslăuanu (30), iar cu peste 10 cărți: Patriarhul Miron Cristea, Viorica Macrina Lazăr, Valentin Marica, Karol Cziriak, Doina Dobreanu, Costel Cristian Lazăr, Dorel Marc, Cornel Udrea. În cuprinsul volumului sunt redate 40 de lucrări monografice și publicații ale unor instituții și asociații din Toplița și împrejurimi. Volumul cuprinde și titlurile a peste 60 de cărți și publicații în limba maghiară, din rândurile cărora se detașează lucrările semnate de Cziriak Karoly și Koman Janos.
De remarcat rolul de catalizator al activității culturale din zonă al unor lideri locali, în frunte cu seniorul Ilie Șandru, dar și mai tinerii săi confrați Dorel Marc, Costel Cristian Lazăr, Viorica Macrina Lazăr, Doina Dobreanu, Vasile și Angelica Marioara Stan, Elena Mândru, Bogdan Tofan, Mihai Suciu, Pr. Elisei Vatamanu, Pr. Petru Cătinean, Lăcrămioara Pop, Gavril Chindea.
După înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, activitatea culturală din zonă a primit un sprijin constant și consistent, din partea celor doi ierarhi, care au păstorit credincioșii din tânăra Eparhie, IPS Ioan, în prezent Mitropolit al Banatului și PS Andrei, precum și din partea demnitarilor Valer Dorneanu și Mircea Dușa – fii ai locului -, a primăriilor și consiliilor locale din zonă, precum și a sponsorilor generoși.
Nu putem omite trainica solidaritate academică a oamenilor de cultură și știință din întreaga Țară, participanți, an de an, la manifestările din zonă, colaborarea fructuoasă cu vecinii din județele Mureș și Covasna, dar și cu cele de peste munți și din Basarabia.
Recenziile și cuvintele rostite cu prilejul lansării și prezentării cărților și publicațiilor din Toplița și împrejurimi au fost consemnate în paginile publicațiilor „Informația Harghitei”, „Condeiul ardelean”, „Cuvântul liber”, „Mesagerul de Covasna”, „Grai Românesc”, „TopLitera”, „Sangidava”, „Angvstia”, „Acta Carpatica”, a unor publicații și posturi de radio și televiziune regionale și naționale, constituind o adevărată arhivă, pentru generațiile viitoare.
Felicitări tuturor oamenilor de cultură din Toplița și împrejurimi, în rândul cărora prozatorul și publicistul Ilie Șandru, împreună cu cărțile sale, ocupă un loc distinct, lăsând moștenire urmașilor roadele muncii sale creatoare, cu specificul său inconfundabil!
La mulți și binecuvântați ani!