La 17 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial. Adunarea Generală a UNESCO a adoptat, la Paris, la 17 octombrie 2003, Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial care are ca obiective: salvgardarea patrimoniului cultural imaterial; respectarea patrimoniului cultural imaterial al comunităților, grupurilor și indivizilor care aparțin acestora; sensibilizarea, la nivel local, național și internațional, asupra importanței patrimoniului cultural imaterial și recunoașterii sale reciproce; cooperarea și asistența internațională.
Potrivit Convenției UNESCO, Patrimoniul Cultural Imaterial se manifestă în următoarele domenii: a) tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial; b) artele spectacolului; c) practici sociale, ritualuri și evenimente festive; d) cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers; e) tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.
„Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” este unul din elementele înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, din anul 2022.
Semnele noastre cusute se vor înscrie în sufletele și memoria tuturor celor care au ales să participe la „Șezătoarea Gălăuțașului”. Fiecare dintre dumneavoastră deveniți salvatori și păstrători ai patrimoniului imaterial local al comunei noastre.
„Șezătoarea Gălăuțașului” – este Activitatea 1 din cadrul proiectului „Flori cu Suflet Românesc Promovarea patrimoniului imaterial local-arta cusutului, simboluri și tradiții românești în zona de Nord a județului Harghita”, finanțat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară. În perioada 22 septembrie – 12 noiembrie 2025 se desfășoară 22 de șezători în cadrul cărora persoanele înscrise se inițiază sau se perfecționează în arta cusutului. La această activitate sunt înscrise peste 30 de persoane: adulți, tineri și copii, fete și băieți.
Fantezia, rigoarea, măiestria de a lucra pânza s-au transmis din generație în generație, oferindu-ne astăzi un tezaur de modele desăvârșite. Comuna Gălăuțaș din județul Harghita păstrează o identitate etnografică profundă, specifică zonei de interferență dintre Moldova și Transilvania, cu influențe din Secuime și cultura montană românească. Tradițiile, portul, meșteșugurile și obiceiurile reflectă o comunitate care și-a păstrat rădăcinile cu demnitate.
Semnele cusute din Gălăuțaș nu sunt doar mărturii etnografice, ci o formă de memorie vie, o punte între generații, o mărturie a unei civilizații care nu s-a stins, ci continuă să respire prin firele țesute cu migală și cu suflet.
