Iată-mă revenită acasă după o mare bucurie trăită, în două episoade, pe cele două maluri ale Prutului. Primul episod a avut loc în data de 11 octombrie în Republica Moldova, la Ialoveni, iar al doilea în România, la Sfântu-Gheorghe, județul Covasna, în 18 octombrie.
Este vorba despre proiectul Rapsozi populari și muzica lor, realizat de Fundaţia„Mihai Viteazul” din municipiul Sfântu-Gheorghe, în parteneriat cu Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial şi Asociaţia Obştească „Alianţa între generaţii” din Republica Moldova, proiect finanţat de Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară.
Fundaţia „Mihai Viteazul” împlineşte 35 de ani de activitate rodnică. Felicit pe această cale întreg colectivul şi, în mod deosebit, pe preşedintele Fundaţiei, prof. ing. Maria Peligrad, care este un adevărat „foc viu” – și ne dorim să rămână mereu farul care să lumineze calea, mulţi ani de acum înainte. Cu această ocazie, îi mulţumim şi pentru celelalte, nenumărate, proiecte realizate prin care, de-a lungul timpului, au fost promovate valorile culturale româneşti sub toate aspectele şi, în cadrul cărora, Ansamblul Artistic de Amatori „Plaiuri Tulgheșene” a avut ocazia să facă cunoscute tradiţiile autentice din zona Tulgheş-Topliţa, din nordul județului Harghita.
Totodată, noi toți, am avut posibilitatea să intrăm în contact cu o pleiadă de oameni de cultură de la care am învăţat multe lucruri folositoare, în cadrul nenumăratelor conferinţe şi colocvii la care am participat cu ocazia tuturor festivalurilor organizate în municipiul Sfântu-Gheorghe, reședința județului Covasna.
Proiectul despre care vorbim acum este al doilea mare proiect desfăşurat în luna octombrie a.c.
La începutul lunii, se ştie, a avut loc Festivalul Naţional Coral „George Sbârcea”, la care copiii Ansamblului „Plaiuri Tulgheşene” au participat cu mare bucurie, ca în fiecare an, începând din anul 2013.
La doar o săptămână, pe 11 octombrie, a avut loc, dincolo de Prut, prima parte a Proiectului Rapsozi populari şi muzica lor, în care s-au desfășurat un colocviu și un spectacol.
Partea a doua a acestui proiect a continuat în România, la distanţă de o săptâmână, pe data de 18 octombrie, având, din nou, o secțiune de colocviu şi un spectacol.
Voi prezenta mai succint spectacolul din Republica Moldova, dar mai în amănunt Colocviul, desfăşurat în sala de şedinţe a Consiliului Raional Ialoveni. Tema colocviului a fost Rapsozi populari – mesageri ai tradiţiilor şi spiritualităţii româneşti.
În deschidere, au luat cuvântul: Denis Gînga, director general CNCPPCI, Maria Peligrad, preşedintele Fundaţiei „Mihai Viteazul”, Natalia Eremia, preşedintele Consiliului Raional Ialoveni şi Andrei Chistol, secretar de stat al Ministerului Culturii din Republica Moldova (vicepreşedinţi: Petre Bregoi şi Eugen Secrieru).
Moderatorul colocviului, desfăşurat la Ialoveni, a fost dr. Constantin Cristian Muşa, etnocoreolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române. Lectorii au fost din ambele părţi ale Prutului, astfel:
– Victor Ghilaş, dr. habilitat, etnomuzicolog, expert în studiul artelor, cu lucrarea Etnoorganologia în sistemul muzical naţional al patrimoniului artistic imaterial;
– Cătălin Maximiuc, rapsod popular, producător şi redactor la Radio România Bucureşti, cu tema Culegeri folclorice, rapsozi, artişti;
– Victor Botnaru, cobzar şi violonist, Maestru în Artă, lector universitar – Documentarea şi valorificarea folclorului muzical – experienţe, instrumente şi practici interpretative;
– drd. Florentina Teacă, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) – Rapsozi în creierii munţilor, ciobanii din Curbura Carpaţilor;
– Marin Bunea, violonist, specialist principal orchestre şi tarafuri la CNCPPCI, Artist Emerit – Repertoriul şi particularităţile de interpretare a folclorului instrumental în arta lăutarilor violonişti din Republica Moldova;
– dr. Constantin Cristian Muşa, etnocoreolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Bucureşti – Actualitatea repertoriului muzical-coregrafic din Deleni, Iaşi, în peisajul cultural al secolului XXI;
– Adam Stânga, instrumentist-trompetist – Specificul interpretativ al folclorului instrumental în arta lăutarilor din Republica Moldova;
– Lăcrămioara Pop, rapsod popular, distinsă cu titlul „Tezaur Uman Viu”, comna Tulgheş, județul Harghita – Ce este un rapsod;
– Valentin Chiper, folclorist – Explorarea folclorului şi tradiţiilor din sudul Moldovei, studii şi experienţe de cercetare;
– Cristina Orania Deteşanu, rapsod popular, dirijor al Grupului Vocal „Pădurenii”, comuna Barcani, județul Covasna – Cântecul de cătănie;
– Nicolae Dron, lutier, meşter popular – Cobza între tradiţie şi actualitate; arta meşteşugului şi locul ei în cultura muzicală;
– Constantin Vasile, rapsod popular, coordonatorul Grupului „Ţiteraşii din Galeşu”, comuna Brăduleţ, județul Argeş, distins cu titlul „Tezaur Uman Viu” – Ţitera – instrumentul rapsodului;
– Denis Gângă, director general al CNCPPCI – Promovarea rapsozilor şi valorificarea patrimoniului cultural – misiunea CNCPPCI;
– Gheorghe Şova, jurnalist – Comorile vii ale folclorului: întâlniri şi dialoguri cu rapsozii din ţară.
După ce, în prima parte a zilei a avut loc acest maraton de comunicări, a urmat, după amiază, un spectacol în care au fost prezente autenticul şi tradiţia, spectacol care a dovedit, o dată în plus, că folclorul românesc este identic, atât dincolo cât şi dincoace de Prut! În spectacolul ce s-a întins peste 3-4 ore, au participat artişti consacraţi, artişti emeriţi, rapsozi.
Dintre artiştii din România, care nu au mai participat la partea a doua a proiectului, având alte angajamente, enumerăm: „Junii Covăsneni”, care au strălucit de-a dreptul pe scena din Ialoveni, „Ţiteraşii din Galeşu”, conduşi de Constantin Vasile, „Tezaur Uman Viu”, cunoscuta interpretă Elena Mândrescu, din Botoşani şi interpretul Cătălin Maximiuc, cu folclor din Bucovina, care ne-a antrenat prin melodiile sale la o mare horă frăţească, ce a cuprins toată scena şi sala. Nu a putut veni, la Sfântu-Gheorghe, din Republica Moldova, Ansamblului Etnofolcloric „Ștefan Vodă”, dar a fost prezent coordonatorul formaţiei, rapsodul popular Tudor Ungureanu.
Regizorul spectacolelor şi membru coordonator în echipa de proiect, omul de la pupitru, ascuns de ochii lumii, dar căruia nu i-a scăpat din vedere nimic în ceea ce priveşte culisele organizării, a fost Laurenţiu Calomfirescu. Prezentatori au fost Gheorghe Filip, împreună cu Silvia Zagoreanu.
Seara, după spectacol, am avut parte, bineînţeles, de o cină împreună, ca atunci când mergi în vizită la fraţi. Duminică dimineaţa, ne-am îmbarcat în autocar şi am pornit spre casă, dar nu înainte de a merge să vedem crama „Milişeştii Mici”. Nu vă povestesc ce fain şi interesant a fost. Mergeţi să vedeţi, că n-o să vă pară rău.
Asta a fost, foarte succint, prima parte a proiectului. Partea a doua s-a desfăşurat în municipiul Sfântu-Gheorghe, pe data de 18 octombrie şi a cuprins, în prima parte a zilei colocviul Rapsozi populari – mesageri ai tradiţiilor şi spiritualităţii româneşti, care a avut loc în incinta Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
Deschiderea oficială a colocviului a fost făcută de Maria Peligrad, preşedintele Fundaţiei „Mihai Viteazul”, Denis Gângă, director General CNCPPCI, şi Gheorghe Şova, preşedintele Asociaţiei Obştești „Alianţa între generaţii”. Moderatorul acestui colocviu a fost dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Bucureşti.
Secțiunea dedicată spectacolului s-a desfăşurat la Teatrul „Tamasi Aron”, începând cu ora 16:00, cu intrarea liberă. În faţa unei săli pline, spectacolul a început cu intonarea Imnului României, interpretat de Alexandru Ioan Baciu, urmat de Imnul Republicii Moldova, interpretat de artiştii emeriţi Victor Botnaru și Marin Bunea.
A urmat deschiderea oficială. Preşedintele Fundației „Mihai Viteazul”, Maria Peligrad, a rostit cuvântul de deschidere şi a invitat pe scenă, să ia cuvântul, pe Denis Gîngă, director general al Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Imaterial, Chișinău, Gheorghe Șova, președinte la Asociația Obștească „Alianţa între generaţii”, Sergiu Mitroi, jurist, subprefect, reprezentant al Instituției Prefectului – Județul Covasna, şi, nu în ultimul rând, pe Larisa Axinia, din partea Secretariatului General al Guvernului – Serviciul Dezvoltare Comunitară.
După deschiderea oficială, prezentatorii spectacolului, Silvia Zagorean, împreună cu Alexandru Ioan Baciu, au invitat, rând pe rând, în scenă, artiştii.
Au evoluat în spectacol – şi-i voi menţiona în ordinea evoluţiei pe scenă:
– Grupul Vocal Bărbătesc „Pădurenii”, din comuna Barcani, județul Covasna, alături de care au urcat „Fetele cu dor”, din comuna Sita-Buzăului, grupuri conduse de neobosita Cristina Orania Deteşanu;
– Ansamblul „Răzeșii”, Ungheni, Republica Moldova; un colectiv folcloric dedicat promovării și conservării tradițiilor muzicale autentice ale regiunii, sub conducerea maestrului Alexandru Galiț; alături de ei a cântat Silvia Zagoreanu, interpretă de muzică populară și romanță, apreciată pentru timbrul cald și expresivitatea interpretărilor sale. Silvia Zagoreanu este şi redactor și prezentator radio, contribuind la răspândirea și valorizarea folclorului autentic;
– Silvia Semeniuc, care vine din frumoasa zonă a Bucovinei noastre şi care a activat timp de 15 ani la Ansamblul Profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Având o bogată experiență în televiziune, dovedindu-și profesionalismul, ca redactor muzical, producător, realizator și prezentator (TVR, Național Tv, Favorit și Etno Tv), colecționară de costume populare vechi, având în colecția personală aproximativ 150 de cămăși autentice de o mare frumusețe, realizând în timp numeroase turnee în Țară, dar și în străinătate, în colaborare cu asociațiile românești din Diaspora, în prezent fiind solistă a Ansamblului Artistic „Doina” MApN, aceasta ne-a încântat cu melodiile şi vocea ei inconfundabilă;
– Formația folclorică „Tudorițele” din Todirești, Republica Moldova, ne-a încântat cu melodii autentice din comuna lor natală.
– A urmat subsemnata, Lăcrămioara Pop, rapsod popular, Tezaur Uman Viu, cântăreț vocal, dobășiță, din comuna Tulgheș, județul Harghita, autor și coautor de carte, redactor şi corespondent la multe posturi radio și TV naționale și internaționale, muzeograf al „Colecției Sătești Tulgheș”, instructor coordonator al Ansamblului Artistic de Amatori „Plaiuri tulgheșene” de peste 17 ani, distinsă cu Distincția de Excelență, de către Ministerul Culturii, în anul 2024. Am interpretat doina „Io mă duc lumea rămâne”, iar, pentru evidenţierea rolului dobei ţărăneşti cu strune, am interpretat vocal acompaniindu-mă la dobă, cântecul ritmat „Bujor şi mândră dalie”.
– După un rapsod din România a urmat un rapsod din Republica Moldova: Maestrul Tudor Ungureanu! Este una dintre cele mai puternice voci ale folclorului românesc din Republica Moldova. Cobzar și interpret la mai multe instrumente muzicale, conducător al Ansamblului Etnofolcloric „Ștefan Vodă”, promovează cu dăruire cântecul străbun, valorile naționale și frumusețea tradițiilor autentice. Distins cu titlul „Artist al Poporului” și cu medalia „Mihai Eminescu”, Tudor Ungureanu este un păstrător al identității culturale, un interpret pentru care scena devine altarul spiritului românesc.
Drept dovadă că folclorul are viitor, după doi rapsozi cu părul alb a urcat pe scenă, cu un program de zile mari, „Speranţa” – ce nume inspirat! -, ansamblu alcătuit din elevi de ciclul primar de învățământ, patronat de Fundaţia „Mihai Viteazul”, fiind coordonat de coregraful Ion Gheorghe. Chiar dacă este format din copii de ciclu primar, acest ansamblu are participări la spectacolele școlare, la Zilele Municipiului Sfântu-Gheorghe, la concursuri de profil, în comuna Zagon, județul Covasna, și în municipiul Galați, de unde s-a întors cu premii întâi la dansuri populare, iar la interpretări muzicale premiul al doilea și „premiul de 10”. Îmbrăcați în frumoasele costume populare, realizate de Fundația „Mihai Viteazul”, în cadrul proiectului „Înfloresc Grădinile”, cu sprijinul financiar al Consiliului Municipal Sfântu-Gheorghe, acest ansamblu tânăr ne-a oferit un spectacol care a debutat cu un solist foarte tânăr, dar foarte talentat: Matei Prundaru. Acesta a interpretat, foarte emoţionat, melodia „Sus pe munte iarba-i mare”, după care s-a alăturat trupei de dănţăuşi. Timp de unsprezece minute, aceşti copii ne-au ţinut cu sufletul la gură în timp ce-au jucat cele cinci suite de jocuri: „Hora bătută”, „Hora junilor”, „Ciuleandra”, „Sârba studenților” şi „Sârba zagonenilor”.
După atâta exuberanţă tinerească a venit rândul solistei Irina Bîrcă, interpretă de muzică populară, cu o activitate artistică de peste 30 de ani, conducătoare a formațiilor folclorice „Altița”, de la Palatul de Cultură „Nicolae Botgros”, din municipiul Cahul, și „Mierla Prutului”, de la Casa raională de cultură din orașul Cantemir. Aceasta s-a remarcat în calitate de solistă a orchestrei de muzică populară „Doina Prutului”, condusă de cunoscutul violonist Veaceslav Bîrcă, soţul ei, alături de care promovează constant cântecul popular din zona de sud a Republicii Moldova.
Alexandru Ioan Baciu, o voce inconfundabilă și o carieră muzicală de aproape 20 de ani, membru al Ansamblului Artistic „Speranța”, a Fundaţiei „Mihai Viteazul”, participant la toate festivalurile și sărbătorile din zonă, cu apariții la TV și prezențe radio, a interpretat melodiile „Să-mi cânți cobzar” şi „Noi suntem români”.
Au urmat doi maeştri instrumentişti din Republica Moldova: Maestrul Victor Botnaru, unul dintre cei mai apreciați cobzari și promotori ai muzicii tradiționale din Republica Moldova, poli-instrumentist de excepție și lector la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, care şi-a dedicat întreaga sa carieră artei interpretării la cobză și formării noilor generații de artiști. Prin activitatea sa didactică, concertistică și de cercetare, Victor Botnaru a contribuit esențial la renașterea și promovarea acestui instrument străvechi, transformându-l într-un simbol al identității culturale. Membru al Ansamblului Etnofolcloric „Tălăncuța”, el poartă pe scenă vibrația autentică a folclorului românesc, dăruind publicului emoție, rafinament și respect pentru tradiție. Distins cu titlul onorific „Maestru în Artă”, Victor Botnaru este o personalitate emblematică a culturii naționale, un artist care a redat cobzei demnitatea și glasul inimii românești. Alături de el a cântat Maestrul Marin Bunea, violonist, dirijor descendent al celei de-a cincea generaţii a dinastiei de lăutari din Baraboi-Edineţ. Vioara lui (citez) „nu este doar instrument, este expresia sufletului, a durerii, bucuriei și a întregii moșteniri muzicale pe care o poartă cu demnitate”. Ca violonist, Marin Bunea interpretează atât pe scene locale cât și internaționale, participând la festivaluri şi proiecte de muzică tradiţională. A primit distincţii importante, precum premiul Gold Star IGF 2025, ca recunoaştere pentru activitatea sa în promovarea folclorului moldovenesc.
După ce ne-au odihnit şi mângâiat sufletele, cu struna lor, aceşti maeştri de dincolo de Prut, au urcat pe scenă, să ne injecteze cu o nouă porţie de adrenalină, cei din Ansamblul Folcloric „Cununa Carpaților”, reprezentând Asociația „Cununa Carpaților” din Întorsura-Buzăului, județul Covasna, având ca instructor-coregraf pe Costică Oltean. Acest ansamblu a luat ființă în anul 2000, în orașul Întorsura-Buzăului. A participat la toate festivalurile şi sărbătorile din zonă. A avut turnee în Țară și peste hotare și are mai multe apariții TV. Au prezentat un periplu coregrafic, cuprinzând dansuri specifice zonei Buzaielor: „Ciobănaș”, „Breaza”, „Oița”, „Învârtita”, „Brâul” și „Sârba”. Au fost foarte frumoşi şi la strai şi ca reprezentaţie!
După ei, au urcat pe scenă două fetițe din Republica Moldova: Patricia Răileanu și Adelina Zghibarță; ele ne-au cântat două melodii antrenante care, mai să ne salte de pe scaune şi să ne facă să începem a juca!
Seara a fost încheiată înălţător de Grupul „Voievozii Munților”, din comuna Vâlcele, județul Covasna, cu un repertoriu format în mod deosebit din piese corale, cu un pronunțat mesaj și conținut patriotic, multe dintre acestea fiind creația preotului Vasile Tămaș, dar și melodii din repertoriul național românesc. Acest grup a participat la numeroase evenimente locale dar şi nationale cu prezențe radio și TV. Au înregistrat un album de cântece patriotice și un album de colinde. Pentru noi au interpretat melodiile: „Din țara moților”, „Românie Mare”, muzică și versuri Pr. Vasile Tămaș, „Doina Iancului”, rapsod popular Gheorghe Negrea, „Se strâng români la Alba iar” şi au încheiat cu „Hai să-ntindem hora mare”, moment în care toată lumea s-a ridicat la o horă mare cântând, întrucât toţi ştiam versurile acestui cântec, ca la Imnul Naţional. A fost tare frumos! Pentru noi, artiştii, pentru mine personal, a fost, este şi va rămâne o amintire de mare preţ!
Pentru cei care au implementat acest proiect, munca este abia la jumătate. Ei au de dus la bun sfârşit partea nevăzută a lucrurilor: deconturi, rapoarte, tomuri întregi de file!
Le mulţumim pentru truda, curajul, timpul şi energia pe care ni le dăruiesc nouă, tuturor!
Felicitări Fundaţiei „Mihai Viteazul”, pentru cei 35 de ani de activitate rodnică! Vă mulţumim că existaţi!
Mulţumim Guvernului României, Secretariatului General al Guvernului – Serviciul de Dezvoltare Comunitară!
Mulţumim echipei de voluntari de pe lângă Fundaţia „Mihai Viteazul”! Mulţumim tuturor celor implicaţi!
Vorbele, oricât ar fi de frumoase, nu vor putea povesti trăirea de care am avut noi parte în aste două runde de „sărbătoare românească”! Vorba cântecului: „Am venit să te salut, fratele meu de peste Prut”; căci nu este altă sărbătoare mai mare decât atunci când se adună fraţii la un loc!
