Dosarele istoriei

Secuii din Bucureşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Autor:

Informaţii inedite referitoare la prezenţa şi condiţia secuilor în Bucureşti, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, sunt prezentate în articolul Secuii din România, apărut în „Telegraful Român”, din 23 ianuarie 1903, pe care îl redăm integral în continuare.
„Ne aflăm în vecinătate nemijlocită cu statul român. Ce e mai natural deci de cât aceea, ca cetăţenii mărginaşi sĕ trécă dintr'un stat într'altul, alegêndu-şi de patrie nouă acel pamênt, pe care viéţa e mai uşóră şi câşigul mai lesnicios şi mai cu sporiu?
Read more about Secuii din Bucureşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Categorie:

Românii din fostele comitate secuieşti Ciuc, Odorhei şi Treiscaune în presa de Limbă Română din Transilvania, înainte de 1918

Sărbătorirea a 25 de ani de slujire arhierească a Sfântului Andrei Şaguna, în parohiile Vâlcele şi Poiana Sărată (1871)

Sepsi - Sz. - Georgiu, 23 Aug. Read more about Românii din fostele comitate secuieşti Ciuc, Odorhei şi Treiscaune în presa de Limbă Română din Transilvania, înainte de 1918

Categorie:

Secuii din România

Autor:

În decursul vremii, au fost şi evenimente istorice care au determinat masive deplasări de populaţie dinspre Transilvania (respectiv fostele scaune secuieşti) spre Principatele Române, respectiv cele din perioada 1761-1764, când după „măcelul” de la Madefalău, un număr mare de secui din Ciuc (270 familii) şi Treiscaune (1.767 suflete, în 1744) s-au refugiat în Moldova; în afară de cei refugiaţi, în satele din judeţele Rădăuţi şi Suceava au fost colonizaţi atunci 2.678 secui.
Read more about Secuii din România

Categorie:

Românii şi secuii

Autor:

Problematica convieţuiri dintre români şi secui în istoriografia românească a fost pe larg abordată de istorici şi alţi intelectuali, dintre care menţionăm pe: Nicolae Iorga, Sabin Opreanu, Gheorghe Popa Lisseanu, Teodor Chindea, Octavian Dobrotă, Aurel Nistor, I.I. Russu, Pr. Ladislau Ghemat, acad. Read more about Românii şi secuii

Categorie:

Ion Antonescu - 29 octombrie 1942 - Scrisoare de răspuns adresată dlui. C.I.C. Brătianu

Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fiindcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră.
Read more about Ion Antonescu - 29 octombrie 1942 - Scrisoare de răspuns adresată dlui. C.I.C. Brătianu

Categorie:

Haiducul STAN CRĂCIUN din BIXAD

Autor:

Bixadul, această aşezare cu un trecut învăluit în nebănuit de misterioase plăsmuiri de legendă, este situat la loc prielnic slobodei zburdălnicii a imaginaţiei, această nevăzută putere care a fortificat dintotdeauna fiinţa umană spre mai bine, ne oferă, iată, o filă din vredniciile fiilor ei de odinioară.
Read more about Haiducul STAN CRĂCIUN din BIXAD

Categorie:

CUM ESTE „UCISĂ”, A DOUA OARĂ, ECATERINA TEODOROIU (CĂTĂLINA TODEROIU)! (I)

Autor:

„Când a intrat Ecaterina mea la şcoală, la Bucureşti, mi-a zis: «Nu mai putem s-o ducem cu sărăcia, mă duc eu unde o da Dumnezeu: ajutaţi-mă acum».”
(Elena Toderoiu, mama Cătălinei)

Ţel de „fier”! Read more about CUM ESTE „UCISĂ”, A DOUA OARĂ, ECATERINA TEODOROIU (CĂTĂLINA TODEROIU)! (I)

Categorie:

Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu-Mureş

Autor:

Conform ultimei menţiuni din Cartea Funciară, de dinainte de aşa-zisa „retrocedare”, menţiune din anul 1906, proprietare ale clădirilor Liceului „Unirea” din Târgu-Mureş sunt „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” - traducere din limba maghiară a denumirii proprietarului de către subsemnatul, deoarece din 1906 până în anul 1947 nu s-a mai făcut nicio inscripţie în Cartea Funciară a acestor imobile, deşi trebuia să se facă o inscripţie de către Statul Român în perioada interbelică şi să se menţioneze proprietarul în limba română, conform cel puţin DECRETUL Read more about Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu-Mureş

Categorie:

Cele 34 de cetăţi şi peste 34 de tezaure dacice din „secuime”, autonomiştilor teritoriali le spun: „ciocu' mic!”

Autor:

Am scris nu o dată, am vorbit de la tribuna Camerei Deputaţilor, de câteva ori în Parlamentul României, despre fabuloasele, misterioasele frumuseţi dacice din Munţii Orăştiei, despre Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie - rădăcinile şi trecutul înaintemergătorilor noştri şi ale noastre, cei de azi, cei care au făurit acolo leagănul naşterii Neamului Românesc. Acolo sunt urmele dăinuirii noastre în această Grădină a Maicii Domnului. Read more about Cele 34 de cetăţi şi peste 34 de tezaure dacice din „secuime”, autonomiştilor teritoriali le spun: „ciocu' mic!”

Categorie:

Desvelirea monumentului „Soldatului Român”

Pagini regăsite

Autor:

Acesta este titlul articolului de fond sub care, în numărul 23, din 15 decembrie 1923, p. 227-229, Gazeta oficială a oraşului Târgu-Mureş, Oraşul, consemna şi lăsa memoriei posterităţii un moment important al istoriei locale. La 5 ani de la înfăptuirea măreţului act istoric de la 1 Decembrie 1918, în Piaţa Regele Ferdinand (actuala Piaţă a Trandafirilor), a fost inaugurat întru pioasă recunoştinţă o statuie închinată celor care au sfinţit pe câmpul de luptă, cu sângele lor, cauza naţională şi idealul de unitate naţională. Read more about Desvelirea monumentului „Soldatului Român”

Categorie:

Pagini

Subscribe to Dosarele istoriei